Lecturi de vară de la Editura Polirom

Într-un sat din nordul țării, în perioada comunistă, un copil este ucis în timpul „pușcăturilor” din seara de Înviere. Victima aparține însă comunității rome, în timp ce vinovatul provine dintr-o familie veche a satului, ceea ce complică lucrurile și le așază sub diverse semne de întrebare. Pe măsură ce trece timpul, adevărul capătă tot mai multe nuanțe, iar acestea, sub presiunea prejudecăților rasiste, tind chiar să-l înlocuiască în totalitate cu zvonuri și cu suspiciuni. Protagonistul, un copil de opt ani, și alți câțiva băieți care fac parte din aceeași gașcă sunt mai întâi martori inocenți ai nebuniei care cuprinde satul, însă psihoza colectivă a „oamenilor mari” n-are cum să nu-i afecteze, în cele din urmă, și pe ei. Un roman despre forța cuvintelor și a poveștilor, despre diferențele dintre adevăr și realitate, dar mai cu seamă despre cum rasismul nu are doar un caracter manifest, astfel încât să-l putem înțelege și izola, ci și unul lăuntric, transmis prin generații, care-l face dificil de recunoscut în noi înșine.

„Dumnezeu şopteşte printr-o cută din tapet”, scrie Patti Smith în această emoţionantă relatare a vieţii sale. Un complex locativ delabrat de după Al Doilea Război Mondial oferă o poartă de acces spre lumea plină de imaginaţie a copilăriei. Smith, în rolul de căpitan al unei armate loiale şi iubitoare de fraţi, pune bătăuşii pe fugă, intră în comuniune cu regele ţestoaselor şi caută bănuţi de argint fermecaţi. Cel mai intim dintre volumele sale de memorii, Pâinea îngerilor ne poartă prin anii adolescenţei artistei, când se nasc primii fiori ai romantismului şi când aceasta aude chemarea artei. Arthur Rimbaud şi Bob Dylan îi devin modele artistice, iar ea începe să scrie poezii şi texte pentru cântece, ajungând în cele din urmă să contopească ambele îndeletniciri literare în creaţii legendare precum cele de pe albumele Horses, Wave şi Easter. Apoi, lasă totul în urmă ca să se mărite cu marea ei iubire, Fred „Sonic” Smith, alături de care îşi construieşte o viaţă plină de devotament şi aventură pe un canal din St. Clair Shores, Michigan. Aici îşi amenajează un spaţiu intim căruia îi trece pragul în zori pentru a scrie. Cuplul îşi petrece nopţile pe şalupa sa Chris-Craft, ancorată pe uscat, studiind hărţi nautice şi plănuind noi aventuri, în timp ce îşi întemeiază o familie. O serie de pierderi dureroase îi marchează viaţa. Suferinţa şi recunoştinţa se împletesc de-a lungul anilor în care îşi creşte copiii, îşi reconstruieşte viaţa şi, în cele din urmă, revine la scris – singura constantă într-o viaţă condusă de libertatea artistică şi de puterea imaginaţiei de a transforma banalul în magic şi durerea în speranţă. În ultimele pagini, o regăsim pe Smith din nou pe drum, în aceeaşi cunoscută ipostază de hoinară care călătoreşte pentru a se regăsi, care trăieşte pentru a scrie şi scrie pentru a trăi.

E sfârșitul anilor ’40. Un fost sublocotenent de artilerie trăiește ascuns într-un pod, complet izolat, fiind căutat și de trupele ruse aflate în București, și de noua poliție politică. Dacă ar ieși de acolo un singur minut, și-ar pune viața în pericol și, foarte probabil, le-ar provoca destul de mult rău și tuturor celor pe care îi iubește. Privește lumea de afară fie printr-o deschizătură îngustă din chepengul cel mare al podului, fie prin chepengul cel mic din acoperiș. În această temniță în care domnesc doar frigul, praful și încremenirea, singurul lucru pe care poate să-l facă este să scrie. E leacul lui. E un antidot împotriva disperării și a nebuniei. Pune pe hârtie trăiri mai vechi și mai noi, asistă la un prezent mutilant, descrie întâmplări de pe frontul din vest și de pe frontul din est, își amintește fel și fel de povești din interbelicul bucureștean și din trecutul familiei, totul țesut pe urzeala unor cifre și numere care dau iluzia că absurdul lumii are un sens.

Saga de familie și fumul se ridica la cer traversează aproape un secol de istorie frântă și tăceri apăsătoare. De la frontul de răsărit și umbrele Holocaustului la povestea de dragoste a unui cuplu de intelectuali în comunism și până la războaiele prezentului, o familie își poartă trecutul ca pe o rană deschisă. Amintirile nu se pierd – se transmit, se deformează, otrăvesc prin mecanismul unei memorii fragmentate, al cărei obiect este caietul cu amintiri de război ale bunicului. Un roman despre istoria care bântuie prezentul, despre vină și iubire, despre ce rămâne nespus – și despre căutarea disperată a unui sens dincolo de ruină.

Povestea unui poem pierdut, a două mari fluvii şi a trei vieţi remarcabile — toate legate între ele de o singură picătură de apă. În ruinele din Ninive, oraşul antic al Mesopotamiei, zac ascunse în nisip fragmentele unui poem de mult uitat, Epopeea lui Ghilgameş. În Londra victoriană, un copil excepţional se naşte pe malurile Tamisei celei negre de murdărie. Când memoria lui strălucită îi aduce o slujbă ca ucenic la o tipografie, lumea i se deschide în faţă şi călătoreşte dincolo de mahalaua unde locuieşte, peste mări şi ţări. În Turcia anului 2014, Narin, o fată yazidită care trăieşte pe malurile Tigrului, aşteaptă să fie botezată. Ceremonia este întreruptă însă cu cruzime, iar ea şi bunica ei pornesc curând într-o călătorie prin ţinuturi devastate de război, în speranţa de-a ajunge în valea sacră a poporului lor. În Londra anului 2018, Zaleekhah, o hidroloagă cu inima frântă, se mută într-o casă plutitoare de pe Tamisa pentru a fugi de căsnicia sa eşuată —până când o legătură neaşteptată cu ţara ei natală schimbă totul. O demonstraţie sclipitoare de măiestrie narativă a uneia dintre cele mai importante scriitoare contemporane, ce se întinde peste secole, continente şi culturi, unite prin fluvii, ploi şi picături de apă.