Anansi Contemporan

În anii ’90, într-un cartier de locuințe sociale din Glasgow, un univers marcat de tensiuni sectare, întâlniri ale Alcoolicilor Anonimi și părinți absenți din viața copiilor, tânărul Mungo Hamilton intuiește că e diferit și visează să evadeze într-o lume lipsită de violență, care să-l poată accepta. Șansa evadării lui se ivește într-o vacanță de iarnă, atunci când îl cunoaște pe James Jamieson, un băiat doar cu un an mai mare care crește porumbei într-o hulubărie de la marginea autostrăzii. Însă orașul cu o îndelungată istorie de conflflicte religioase nu poate privi cu ochi buni apropierea dintre ei, pentru că Mungo e protestant, iar James e catolic. Când Mamițu, mama lui Mungo, îl trimite peste weekend la pescuit cu doi necunoscuți „ca să facă bărbat din el“, băiatul va fifi pus în fața unor împrejurări neașteptate. Acum va aflfla dacă e demn de numele de sfânt pe care-l poartă sau dacă, din contră, e stăpânit la rândul lui de instincte sumbre.

Într-un orășel de coastă aflat la o aruncătură de băț de Tokyo, are loc un concurs de pian cunoscut în întreaga Japonie. Pe parcursul a două săptămâni, câțiva tineri geniali vor trăi cele mai fericite, mai dramatice momente din viața lor. Aya este copilul-minune care s-a îndepărtat de muzică după moartea mamei și care face sforțări să se întoarcă pe scenă. Masaru, un prieten al ei din copilărie, a ajuns să cânte la pian împins chiar de Aya, iar acum îi poartă o dragoste ascunsă. Akashi, care lucrează la un magazin de muzică, e „vârstnicul“ concurenților și vede în acest concurs ultima șansă la succes. Jin, un geniu în vârstă de șaisprezece ani, e fiul unui apicultor care călătorește tot timpul. Fără să aibă pian și pregătire în domeniul muzical, Jin își uimește publicul și contraconcurenții prin interpretări excepționale.

Suntem în anii celui de-al Treilea Reich. În timp ce mulți dintre colegii săi de breaslă caută să emigreze ca să fugă din calea nazismului, G.W. Pabst, marele regizor austriac, face drumul invers: după un eșec devastator la Hollywood, ia periculoasa decizie de a se întoarce în țara natală, anexată de Germania. Ce-l așteaptă aici este o butaforie generalizată în care și retragerea din carieră, și succesul par sinonime cu ratarea. Pentru a-și împlini destinul artistic fără a se compromite sub regimul nazist, Pabst vede o singură soluție: să fifilmeze capodopera vieții sale, singura capabilă să preschimbe alchimic răul în artă și să răscumpere astfel totul. Într-un roman istoric atipic, Kehlmann explorează pactul faustic al secolului XX printr-un amestec ingenios de realism și expresionism care evocă însuși stilul regizoral al lui Pabst și care face ca dramele de conștiință ale eroului său să fifie cu atât mai tulburătoare.

La începutul anilor '90, un tânăr genial care poartă numele unui celebru gânditor, Georges Bataille, renunță la pasiunea pentru filosofie și se înscrie la o școală de afaceri. Astfel obține primul lui loc de muncă în Béthune, la o sucursală a Băncii Franței. În acest oraș cufundat în plictiseală și în criza produsă de închiderea minelor, viața Trezorierului-șef, căci așa va fi cunoscut de clienți, capătă o turnură pasionantă: protejat de directorul băncii, Charles Dereine, el îi apără la rândul său pe clienții îndatorați ai băncilor, descoperă vertijul vieții sexuale alături de Annabelle, o librăreasă pasionată de Rimbaud, se înscrie într-o asociație caritabilă și întâlnește iubirea vieții, o tânără cu nume de floare, pe Lilya Mizaki. Un roman despre criza vremurilor pe care le trăim, Trezorierul-șef povestește cum poți fi anarhist lucrând într-o bancă, cum e cu putință ca, prin grija față de aproape și erotism, să reziști din interior lumii calculelor.

Lui Boulder îi place să ducă o viață pe potriva poreclei sale: aspră, liberă, străină de orice constrângeri. Vrea să o trăiască intens, cu toate simțurile, frământând-o în palme cum face cu mâncarea pe care o pregătește la bordul vasului pe care lucrează. Ca să poată fifi alături de iubita ei, Samsa, Boulder hotărăște să renunțe la o parte din această libertate. Cele două se mută împreună în Reykjavík și încep aici o nouă viață, previzibilă, așezată și adeseori anostă pentru spiritul neliniștit al lui Boulder. Dar, deși se simte deja sufocată de rutina traiului domestic, tânăra se vede pusă în curând în fața unor responsabilități și mai mari, căci Samsa își dorește nu doar un cămin alături de ea, ci și o familie: vrea să fifie mamă. Într-o proză densă, de o mare forță evocatoare, Eva Baltasar explorează ambiguitățile maternității și potențialul ei coroziv într-o relație construită pe un echilibru deja fragil între două forțe contrare: independența și intimitatea.

O poveste vibrantă despre viața și spiritul locuitorilor din micul sat Galveias, situat în nordul regiunii Alentejo. După o noapte tulburătoare, marcată de explozii misterioase și un miros persistent de sulf, rutina satului e dată peste cap, iar universul pare să le testeze limita între real și fantastic. Printr-o galerie de personaje memorabile – de la frații Cordato care nu și-au vorbit de decenii, la poștașul care le știe tuturor secretele sau la câinii care cartografiază locul prin lătratul lor – Peixoto construiește un portret intim, poetic și adesea dur al Portugaliei rurale. Romanul va apărea în 2025, în colecția Anansi. World Fiction, în traducerea Siminei Popa.

Autorul bestsellerului Fidelitate „Un roman ca o bombă cu ceas.” – Il Messaggero Ajuns într-un impas, Sandro se hotărăște să lase deoparte viața pe care o duce la Milano și să se întoarcă o vreme la Rimini, să aibă grijă de tatăl său. Mama i-a murit în urmă cu patru ani, dar tatăl, Nando, pare să fifi rămas același bătrân încăpățânat și cusurgiu, care nu obosește să-i reproșeze fiului patima pentru jocurile de cărți. Sandro nu e însă singurul aflat în derivă, căci Nando ascunde un secret dureros. Ce-și pot spune doi bărbați pentru care delicatețea nu a luat niciodată decât forma ironiei? Între tată și fifiu se țese un lung duel verbal, în spatele căruia se ghicește umbra unor întrebări grele și tot mai apăsătoare: care sunt marile pariuri ale existenței, care sunt mizele pentru care merită să riști și ce înseamnă cu adevărat să câștigi la jocul suprem al vieții? „Ca un nou Philip Roth, Missiroli a făcut din acest roman un Patrimoniu al său. Și-a șlefuit fiecare propoziție până nu a mai rămas din ea decât o pilă ascuțită, ca a condamnatului pe viață care pune la cale o evadare imposibilă.“ - Corriere della Sera „Să ai totul vorbește despre cât de difificil este să devii adult, să decizi cine vrei să fii și să le spui celor la care ții cine ești cu adevărat.“ - Vanity Fair „Un roman construit din replici percutante, care dozează, în abisul unui singur rând, un întreg evantai de emoții: rezervă, ironie, durere, timiditate, resemnare, duioșie, furie.“ - La Repubblica „Missiroli explorează misterul atât de greu de străbătut ce unește un tată și un fiu ajuns la vârsta maturității.“ - Il Foglio Marco Missiroli s-a născut în 1981 la Rimini, pe coasta Mării Adriatice, iar acum locuiește la Milano, unde este redactorul-șef al unei reviste de psihologie și editorialist cultural pentru Corriere della Sera. Romanul său de debut, Senza coda (2005), a câștigat Premiul Campiello Opera Prima. Au urmat Il buio addosso (2007), Bianco (2009), Il senso dell’elefante (2012) și bestsellerul Atti osceni in luogo privato (2015), care i-a adus autorului Premiul SuperMondello. În 2019 se aflflă din nou în topurile literare cu Fedeltà (Fidelitate, Pandora M, 2019, 2022), distins cu Premiul Strega Giovani și adaptat într-un serial Netflflix. Să ai totul (Avere tutto, 2022), pentru care a fost recompensat cu Premiul Bagutta, este cel mai recent roman al său. Cărțile lui sunt traduse în peste douăzeci de limbi.

„Unul dintre marii stiliști ai prozei americane contemporane.“ - The New York Times „O frescă istorică însuflețită de un lirism eclatant.“ Le Parisien Viața lui Baumgartner, fenomenolog, scriitor și în curând profesor pensionar a fost defifinită de dragostea pentru soția lui, Anna, care a murit în urmă cu nouă ani. În vârstă de 71 de ani, Baumgartner continuă să trăiască prins într-o spirală a rememorării, care începe în anii 1968, când el și Anna s-au cunoscut, doi studenți săraci lipiți, apoi urcă în timp de-a lungul a patru decenii de iubire, reîntorcându-se la fifinal în anii tinereții lui Baumgartner din Newark și la relația cu tatăl lui, un anarhist ratat, transformat în proprietar de magazin de rochii. În primul lui roman de la 4321 și, din păcate, ultimul scris, Paul Auster își pune, cu seninătate emoționantă, întrebări precum „De ce ne rămân în memorie anumite episoade ale propriei vieți? De ce uităm ceea ce uităm? De ce ne amintim ce ne amintim?“. Un ultim roman austerian despre pierdere, doliu, iubire și împăcarea cu sine. „Mintea lui Baumgartner este plină de revelații ale vieții aflflate la apus, pe când capacitatea lui de a iubi rămâne un fifilon emoțional plin de bogăție.“ – Kirkus „Portretul excelent realizat al unui om care se luptă cu durerea... și un studiu de caractere ce reunește majoritatea calităților pentru care Auster a fost lăudat în îndelungata sa carieră.“ - Shelf Awareness „Auster realizează portretul unui bărbat meditativ ce interiorizează pierderea și dragostea. El ne arată cu subtilitate dramele ascunse ale unei vieți contemplative și pline de bunătate.“ - Booklist „Auster are, fără îndoială, bagheta magică a unui vrăjitor.“ - The New York Review of Books Paul Auster s-a născut în Newark, New Jersey, în 1947 și a decedat la New York, în Brooklyn, în 2024, vegheat de soția lui, scriitoarea Siri Hustvedt. După încheierea studiilor la Columbia University, în 1970, Auster a trăit o vreme în Franța, câștigându-și existența din traduceri. A început să publice după revenirea în America și a devenit repede faimos cu Trilogia New Yorkului (1987), urmată de In the Country of Last Things, Palatul lunii (1989), The Music of Chance (1990), Leviathan (1992), Mr. Vertigo (1994), Tombuctu (1999), Cartea iluziilor (2002), Noaptea oracolului (2003), Sunset Park (2010), 4321 (2017), Băiatul în flăcări (2021). Paul Auster și-a testat limitele artistice și în confruntarea cu cinematograful, ca scenarist (cu filmul Smoke, premiat la festivalul de la Berlin în 1995) sau regizor (Blue in the Face, împreună cu Wayne Wang). Scrierile sale au fost traduse, până astăzi, în 40 de limbi. Baumgartner este ultimul său roman. În seria Anansi. Contemporan vor mai apărea Muzica întâmplării și Mr. Vertigo.

Descarcă de aici broșura „Magistral!“ - Télérama Prix Goncourt 2024 Prix Transfuge 2024 Aube, fata care vestește venirea zorilor, este o tânără algeriană silită să rememoreze evenimente din Războiul de Independență al țării sale, pe care nu l-a trăit, ca să uite războiul civil din anii ’90, care a marcat-o în mod direct. Tragedia îi este inscripționată pe trup: o cicatrice pe gât, în forma unui surâs, și corzile vocale distruse. Mută, visează să își recapete vocea. Își poate spune povestea doar fiicei pe care o poartă în pântece. Dar are oare dreptul să păstreze acest copil? Poți da viață atunci când aproape ți-a fost luată? Într-o țară care a adoptat legi ce pedepsesc pe oricine vorbește despre războiul civil, Aube decide să se întoarcă în satul ei natal, unde a început totul și unde morții îi pot răspunde la întrebări. „Cu acest roman sufocat de mânie și indignare, Kamel Daoud atacă ipocrizia puterii. O carte realmente curajoasă.“ - Paris Match „O capodoperă. Kamel Daoud dă cuvântul tuturor victimelor războiului civil din Algeria anilor ’90. Un roman absolut magnific.“ - Franz-Olivier Giesbert, RTL „O frescă istorică însuflețită de un lirism eclatant.“ - Le Parisien „Un mare roman!“ - Arnaud Viviant, Le Masque et la Plume Kamel Daoud (n. 1970) este unul dintre cei mai cunoscuți și traduși scriitori algerieni contemporani. A publicat mai multe volume de povestiri și cronici. Romanul său de debut, Cazul Meursault, contraanchetă (2013), a fost distins cu Prix Goncourt du Premier Roman, Prix François Mauriac și Prix des cinq continents de la francophonie. Jurnalist cu opinii ferme legate de problema arabă, Daoud a devenit în 2014 ținta unei fatwa care cerea moartea sa pentru insulte la adresa religiei. Deși își dedică mare parte din timp literaturii, Daoud continuă să colaboreze cu articole în ziare prestigioase precum Le Point, The New York Times și Le Quotidien d’Oran. În 2024, romanul său Huriile a primit prestigiosul Prix Goncourt.

Autorul bestsellerului Refugiul timpului (International Booker Prize) „Unul dintre cei mai importanți scriitori europeni contemporani.“ - Alberto Manguel „Totuși, de ce Și alte?… Care e acea povestire lipsă de la început? Dar dacă o astfel de povestire nici nu există? Eu consider că toate au importanța lor, indiferent dacă sunt despre muște, despre îndrăgostiți sau despre sufletul unui biet porc în preajma sărbătorii de Crăciun. Fiecare istorioară are dreptul de a fifi povestită și ascultată. Într-un loc în carte, Gaustin spune că, și atunci când din punct de vedere strategic am pierdut jocul, mutările inutile ale povestirilor noastre vor amâna întotdeauna fifinalul. Chiar dacă ele sunt relatări despre eșecuri, înfrângeri…“ - Gheorghi Gospodinov „Scriitorul care a scos ficțiunea bulgară din somnul comunismului.” – Le Monde „Volumul lui Gospodinov contrastează puternic cu stilul atâtor proze contemporane. Există în el o relaxare rară, cuvintele nu sunt diluate, fifiecare are un gust aparte.“ - Boston Review „În povestirile sale, scriitorului bulgar îi place să îmbine, precum Rabelais, ridicolul cu sublimul, banalul cu excepționalul, glumele cu erudiția, Istoria cu viața de zi cu zi.“ - Page „Povestirile lui Gospodinov sunt pline de surprize și răsturnări fanteziste de situație, iar principala lor preocupare pare să fie găsirea unei soluții salvatoare în fața urâțeniei realității.“ - World Literature Today „Cu Gheorghi Gospodinov plonjezi într-o lume imaginară în care fiecare literă se referă la o femeie, fiecare cuvânt oscilează între tristețe și comic...“ - Le Nouvel Observateur Gheorghi Gospodinov (n. 1968) este cel mai tradus și apreciat scriitor bulgar al momentului. Romanul său de debut, Un roman natural, a fost tradus în peste 23 de limbi, printre care engleză, germană, franceză, italiană, spaniolă și islandeză. A publicat poezie, proză, eseuri, piese de teatru și a realizat scenarii de film. Scrie în mod regulat articole pentru cotidianul bulgar Dnevnik și pentru Deutsche Welle. Din opera lui, în Anansi. Contemporan au apărut Fizica tristeții (2021), Un roman natural (2022) și Refugiul timpului (2023; International Booker Prize).

„Unul dintre scriitorii mei preferați. Din toate timpurile.“ – Tommy Orange Roman finalist la National Book Award, cea mai bună carte a anului pentru The New York Times Book Review Cyrus este un tânăr cu o moștenire complicată: mama lui moare într-un avion civil distrus din greșeală de o rachetă americană, iar el părăsește Iranul împreună cu tatăl său și se stabilește în SUA. Viața pe care o duce părintele lui ca imigrant în America pare însă la fel de lipsită de sens ca moartea mamei, iar Cyrus, apăsat de un acut sentiment al absurdului, își alină o vreme angoasa cu ajutorul alcoolului și al pastilelor. Din această derivă existențială încolțește însă o idee: moartea – și mai ales moartea sa – trebuie să aibă sens. Așa începe obsesia lui Cyrus pentru martiriu, care îi animă conversațiile cu prietenii, îi inspiră poemele, i se strecoară în vise și îl aduce în cele din urmă în compania lui Orkideh, o artistă care a ales să-și trăiască ultimele clipe de viață ca exponat într-un muzeu. Între ei se leagă o relație neașteptată, prin care Cyrus speră să găsească în sfârșit un răspuns la marea întrebare care-l frământă: „Cum arată o moarte bună?“. „Martir! e cel mai bun roman pe care-l veți citi despre frumusețea limbii, martiriu, adicție, dezrădăcinare sau artă.“ - Lauren Groff „Martir! este deopotrivă un fascinant studiu de caractere și o saga de familie.“ - The New York Times Book Review „O comedie a existenței… Scriind acest roman despre un potențial martir care se pierde în clișee și povești pe care nu le mai ascultă nimeni, Kaveh Akbar a arătat că singura cale de a găsi un sens în viață este aceea de a-ți scrie propria poveste.“ - The Atlantic „Un roman strălucit, impregnat de umor și absurd, de o seriozitate profundă. Punctul lui de atracție stă în felul în care Kaveh Akbar lasă să se întrevadă haosul vieții fără să încerce prea tare să-l îmblânzească.“ - The Los Angeles Times Kaveh Akbar (n. 1989) este autorul volumelor de poeme Calling a Wolf a Wolf (2017) și Pilgrim Bell (2021; cea mai bună carte a anului pentru Time, The Guardian și NPR). A primit mai multe Premii Pushcart, o bursă Civitella Ranieri Foundation și Levis Reading Prize. În 2014 a creat Divedapper, o platformă online unde sunt publicate interviuri cu cele mai importante voci ale poeziei contemporane. Kaveh Akbar predă la University of Iowa și susține cursuri de scriere creativă pentru programele de masterat de la Randolph College și Warren Wilson College. Poemele îi sunt publicate în ThThe New Yorker, Poetry, PBS NewsHour, The Paris Review, Best American Poetry și The New York Times. Martir! este primul lui roman.