Friendly Fire cu Moise și Vlad · 🇷🇴

Pentru neobositul falsificator al istoriei care a fost regimul comunist, piatra de încercare s-a dovedit a fi propriul său trecut. Stăpân absolut pe documente și pe conștiințele martorilor, PCR a fost în cele din urmă incapabil să-și scrie propria istorie; mai precis, a rescris-o de atâtea ori încât aceasta devenise un simplu joc de puzzle în care conturul pieselor se modifica de la un an la altul până la indistincție. Cu binecunoscuta sagacitate a cercetătorului dublată de un recunoscut talent de romancier, Stelian Tănase abordează în „Clienții lu’ Tanti Varvara” („Tanti Varvara” e numele dat Siguranței în jargonul militanților) tocmai perioada tulbure de la începutul mișcării comuniste din România, urmărind să despartă apele, să deslușească realitățile ascunse sub învelișul legendei. Și o face sub forma unei galerii de portrete, bazate pe mărturii din epocă și pe dosarele întocmite de Siguranță unor militanți aflați în fruntea mișcării, de la Cristian Racovski și Panait Istrati până la Lucrețiu Pătrășcanu și Belu Zilber, între care se țese un adevărat păienjeniș de relații amintind de clanurile mafiote.

Democrația în America a lui Tocqueville și Rusia în 1839 a lui Custine, observă Pierre Nora în prefața acestui volum, sunt două cărți care marchează un moment important: după apariția lor, nu se va mai vorbi nici despre America, nici despre Rusia ca înainte. Prin exemplul american, Tocqueville a surprins mișcarea fundamentală a tuturor societăților moderne. Prin autocrația rusă, Custine a caracterizat toate formele de dictatură bolșevică. Cartea marchizului a fost un adevărat bestseller al secolului XIX. „Cea mai inteligentă carte despre Rusia scrisă vreodată de un străin“, s-a spus despre ea în Rusia, unde a fost de altfel interzisă și până la Revoluția din 1917, și sub comuniști, fără să înceteze să circule clandestin. În Occident, Custine a fost reînviat de Războiul Rece. În Europa de Est, a devenit publicabil abia după căderea comunismului. Rusia în 1839 nu poate fi citită, de fapt, decât cu ochii de astăzi, scrie mai departe Pierre Nora. Marchizul pare să fi anticipat cu un secol critica totalitarismului comunist, spunând tot ori aproape tot înainte de Suvarin, de Troțki, de Koestler în Întuneric la amiază sau de disidenții sovietici. „Aproape nici o carte scrisă de un străin nu a scandalizat publicul rus în secolul al XIX-lea la fel de mult ca jurnalul de călătorie al lui Astolphe de Custine, Rusia în 1839. Custine a dezvăluit cu un ochi ascuțit esența imperiului țarist sub Nicolae I: un regim despotic care se baza pe Biserică și Ortodoxie ca resursă ideologică de putere. Rusia nu era, așa cum visase țarul Alexandru I după victoria asupra lui Napoleon I, puterea monarhică ordonatoare de pe continentul european, care ar fi depășit haosul războaielor de cucerire franceze. Ea reprezenta mai degrabă o amenințare la adresa Europei civilizate. Nu degeaba cartea lucidă a lui Custine a fost interzisă în Rusia până la sfârșitul regimului țarist.“ — OLIVER JENS SCHMITT

În 2024, jurnaliștii premiați Josh Dawsey, Tyler Pager și Isaac Arnsdorf ne aduc povestea definitivă, din culise, a celei mai tumultuoase și mai importante campanii prezidențiale din istoria Statelor Unite. „O relatare bine ritmată, minuțioasă și adesea (întunecat) amuzantă a celor doi ani de campanie, care au început odată cu anunțul lui Donald Trump că va candida din nou la președinție... Numeroase momente palpitante de tip fly-on-the-wall.” — The New York Times „Întreaga lume era împotriva mea și totuși am câștigat”, a declarat Donald Trump într-un interviu exclusiv, cu zece zile înainte de cea de-a doua sa inaugurare. La aproape patru ani după ce prima sa președinție turbulentă s-a încheiat printr-o tentativă violentă de răsturnare a alegerilor, Trump a revenit pe scena politică într-un mod care a uluit națiunea. Cum a reușit primul președinte american condamnat penal să recâștige controlul asupra Casei Albe? Și cu ce preț? 2024 este relatarea explozivă a modului în care Trump și consilierii săi au înfrânt o duzină de rivali în alegerile primare, patru rechizitorii, două tentative de asasinat și propriile greșeli din trecut, pentru a învinge Partidul Democrat și a deschide drumul către un al doilea mandat, mult mai agresiv și mai lipsit de scrupule decât primul. Bazându-se pe accesul extraordinar la echipele lui Trump, Biden și Harris, 2024 îi poartă pe cititori dincolo de discursuri, mitinguri și dezbateri, dezvăluind mecanismele interne ale campaniilor prezidențiale republicane și democrate. Începând din august 2022, odată cu percheziția FBI la Mar-a-Lago pentru documente clasificate și decizia ulterioară a lui Trump de a candida din nou, Dawsey, Pager și Arnsdorf descriu cum Trump a reușit să oprească ascensiunea rivalilor republicani, inclusiv a lui Ron DeSantis, și cum campania sa, condusă de Susie Wiles, a găsit strategia câștigătoare. Autorii arată, cu un nivel de detaliu fără precedent, cum Joe Biden și echipa sa au ignorat îngrijorările legate de vârstă, au trecut peste sondajele nefavorabile și au blocat ascensiunea noii generații de lideri democrați — chiar și atunci când Biden se confrunta cu propria anchetă a unui procuror special și cu procesul fiului său, Hunter. După prestația dezastruoasă dintr-o dezbatere care l-a forțat să se retragă, Biden a desemnat-o pe vicepreședinta Kamala Harris drept candidată și i-a încredințat cea mai scurtă campanie prezidențială din istoria modernă a SUA. Cu doar 107 zile pentru a se diferenția de cei patru ani anteriori, Harris nu a avut nici timpul, nici spațiul necesar pentru a scăpa de umbra lui Biden — o provocare în sine, pe care însă chiar Biden avea să o facă și mai dificilă. Pe 5 noiembrie 2024, Donald Trump a fost ales cel de-al 47-lea președinte al Statelor Unite, revenind la putere răzbunat, îndrăzneț, neîngrădit și mistuit de dorința de revanșă. Captivantă, revelatoare și bazată pe o documentare riguroasă, 2024 este povestea șocantă din culise a alegerilor care au pus la încercare democrația americană și care vor modela viitorul lumii libere.

Ruperea blestemului expune rețeaua metodică de dezinformări care, începând cu 22 decembrie 1989, au creat premisele preluării puterii de către gruparea Iliescu, inclusiv „psihoza teroristă“ care avea să facă atâtea victime după fuga, arestarea și executarea cuplului Ceaușescu. Autorul citează din raportul Comisiei Senatoriale privitoare la Revoluție, organizând textul cărții în jurul declarațiilor martorilor implicați în evenimente, pe lângă extrase din presa vremii, transcrieri ale emisiunilor de la TVR, într-un adevărat memento incomod al acelor zile și săptămâni care bântuie încă mentalul colectiv, cu văluri de minciună, dezinformări și teorii contradictorii, perpetuate chiar și în cadrul controversatului Institut al Revoluției Române din decembrie 1989.

Această carte explorează în profunzime una dintre cele mai sofisticate arme cibernetice create vreodată: virusul Stuxnet, lansat împotriva programului nuclear iranian. Kim Zetter documentează riguros modul în care a fost conceput și implementat acest atac, probabil de către SUA și Israel, și cum a marcat începutul unei noi ere a conflictelor digitale. Volumul îmbină investigația tehnică cu analiza geopolitică și oferă o imagine clară asupra vulnerabilităților infrastructurilor critice într-o lume tot mai dependentă de tehnologie. O lectură indispensabilă pentru oricine dorește să înțeleagă adevăratele mize ale securității cibernetice.

"Stâlpii Pămantului" este un bestseller internaţional, cu vânzari record; romanul istoric semnat de Ken Follet a fost tradus în peste 30 de limbi, cumulând mai mult de 150 de milioane de exemplare vândute în întreaga lume. Cartea este apreciată deopotrivă de critici, cât şi de publicul larg, devenind rapid o lectură obligatorie a vremurilor noastre - ca dovadă, a fost aleasă de Oprah Winfrey ca lectură propusă în ediţia cu numărul 60 a Oprah's Book Club şi a fost inclusă în selecţia facută de Exclusive Books în lucrarea "1001 de cărţi de citit într-o viaţă" (Editura RAO, 2010). Mai mult, cartea a fost adaptată într-o miniserie de succes realizată de BBC, nominalizată la premiile Golden Globe.

Un volum dedicat integral comunismului românesc din perioada lui Nicolae Ceaușescu, o analiză comparată de tip istoric și politic realizată de un specialist consacrat în istoria comunismului din Europa Centrală și de Est. Pe baza unei bibliografii vaste și a unor izvoare de o mare diversitate, Adam Burakowski ne oferă nu doar o istorie a comunismului românesc, ci și o carte despre puterea absolută al cărei unic scop este consolidarea perpetuă a puterii. „Cartea lui Adam Burakowski este o carte despre o dictatură și un dictator, dar nu numai. Dictatura lui Nicolae Ceaușescu ne oferă și o perspectivă de istorie politică, alături de explicațiile necesare privind felul în care a funcționat regimul ceaușist folosindu-se frica, manipularea și falsul naționalism. Fără îndoială, cititorul acestei cărți va fi răsplătit. Volumul are la bază surse bibliografice numeroase, românești și străine, ceea ce demonstrează o abordare atentă – pentru că, până la urmă, tema istoriei regimului ceaușist este provocatoare, dar și anevoioasă, complicată prin capcanele pe care le poate întinde.” (Stejărel Olaru)

O cronică remarcabilă, profund revelatoare, a ascensiunii autoritarismului din Rusia până în Europa și America Odată cu încheierea Războiului Rece, victoria democrației liberale părea definitivă. Analiștii au declarat sfârșitul istoriei, încrezători într-un viitor pașnic, globalizat. Credința lor s-a dovedit însă prematură. Autoritarismul a revenit întâi în Rusia, pe măsură ce Putin dezvolta un sistem politic dedicat exclusiv consolidării puterii. În ultimii ani, acesta s-a extins treptat de la est la vest în timp ce naționalismul inflama Europa, sprijinit fiind și de propaganda și războiul cibernetic lansate de Rusia. Țări precum Polonia și Ungaria au înregistrat viraje îngrijorătoare către autoritarism, iar rezultatele electorale din 2016 au adus la suprafață nemulțumirea cetățenilor din Statele Unite și Marea Britanie față de politicile și valorile tradiționale ale țărilor lor. Dar această provocare actuală la adresa lumii occidentale prezintă și o bună oportunitate de a sonda și înțelege mai bine temeliile propriei ordini politice.

Începutul Manifestului comunist (1848) de Karl Marx și Frederich Engels. Pentru milioane de oameni din spatele Cortinei de Fier, în 1989 un mod de viață s-a încheiat. Zidul Berlinului s-a prăbușit, comunismul a dispărut din Europa de Est și s-a terminat Războiul Rece. A fost un an revoluționar care poate sta alături de 1789 sau de 1917. Dar cum era viața cu adevărat pentru europenii din Est, care erau încarcerați propriu-zis în blocul estic? Etichetele puse de spionii Războiului Rece și supravegherea poliției secrete, represiunea și activismul disident nu sunt de-ajuns să ne spună toată povestea. După sfârșitul Războiului Rece, unii și-au amintit de viața lor ca fiind "absolut obișnuită", alții tânjeau după siguranța și certitudinile vieții în comunism, în timp ce și mai mulți duceau dorul prieteniei sau al privilegiilor provenite din servirea puterii. Această carte adună mărturia personală unică a câtorva dintre cei ce au trăit în Germania de Est, Cehoslovacia și România. Amintirile lor evocă starea de spirit, preocupările și experiențele lumii pierdute a comunismului.

Strada Covaci era toată plină de bișnițari, în fața fiecărui magazin găseai câte unul; și probabil aveau și câțiva șefi, tot dintre bișnițari. Că acolo nu putea să pătrundă oricine. Sau dacă mai pătrundea cineva, era fiecare cu obiectul lui de activitate: unul trebuia să vândă țigări, unul trebuia să vândă blugi, unul vindea piese radio… Se vindeau tot felul de obiecte care nu se găseau pe piață.

O nouă și strălucită pledoarie pentru libertate și piețe libere, o cercetare la zi despre percepțiile privind capitalismul în România și în alte 32 de țări. O carte de popularizare foarte apreciată.