Create your own
Clone and customize this collection
Track items
Flag items with your personal status
Explore other collections; you might find something you like.
Sort by
The most acute, informed, and up-to-date account available today of Ukraine and its people, now in its fourth edition. “An interesting and provocative read, which will, one hopes, contribute to the Western understanding of what Ukraine is and why it matters.”—Volodymyr Kulyk, Harvard Ukrainian Studies “A spirited and eminently learned investigation of who Ukranians say that they are, how they came to be so, and how others view them. . . . If you re add only one book of Ukraine, this should probably be it.”—Elizabeth Luchka Haigh, H-Net Reviews
One of Europe's old nations steeped in history, Ukraine is today an undisputed independent state. It is a democracy and has transformed into a market economy with predominant private ownership. Ukraine's postcommunist transition has been one of the most protracted and socially costly, but it has taken the country to a desirable destination. Åslund's vivid account of Ukraine's journey begins with a brief background, where he discusses the implications of Ukraine's history, the awakening of society because of Mikhail Gorbachev's reforms, the early democratization, and the impact of the ill-fated Soviet economic reforms. He then turns to the reign of President Leonid Kravchuk from 1991 to 1994, the only salient achievement of which was nation-building, while the economy collapsed in the midst of hyperinflation. The first two years of Leonid Kuchma's presidency, from 1994 to 1996, were characterized by substantial achievements, notably financial stabilization and mass privatization. The period 1996–99 was a miserable period of policy stagnation, rent seeking, and continued economic decline. In 2000 hope returned to Ukraine. Viktor Yushchenko became prime minister and launched vigorous reforms to cleanse the economy from corruption, and economic growth returned. The ensuing period, 2001–04, amounted to a competitive oligarchy. It was quite pluralist, although repression increased. Economic growth was high. The year 2004 witnessed the most joyful period in Ukraine, the Orange Revolution, which represented Ukraine's democratic breakthrough, with Yushchenko as its hero. The postrevolution period, however, has been characterized by great domestic political instability; a renewed, explicit Russian threat to Ukraine's sovereignty; and a severe financial crisis. The answers to these challenges lie in how soon the European Union fully recognizes Ukraine's long-expressed identity as a European state, how swiftly Ukraine improves its malfunctioning constitutional order, and how promptly it addresses corruption.
A definitive contemporary political, economic, and cultural history from a leading international expert, this is the first single-volume work to survey and analyze Soviet and post-Soviet Ukrainian history since 1953 as the basis for understanding the nation today. Ukraine dominated international headlines as the Euromaidan protests engulfed Ukraine in 2013–2014 and Russia invaded the Crimea and the Donbas, igniting a new Cold War. Written from an insider's perspective by the leading expert on Ukraine, this book analyzes key domestic and external developments and provides an understanding as to why the nation's future is central to European security. In contrast with traditional books that survey a millennium of Ukrainian history, author Taras Kuzio provides a contemporary perspective that integrates the late Soviet and post-Soviet eras. The book begins in 1953 when Soviet leader Joseph Stalin died during the Cold War and carries the story to the present day, showing the roots of a complicated transition from communism and the weight of history on its relations with Russia. It then goes on to examine in depth key aspects of Soviet and post-Soviet Ukrainian politics; the drive to independence, Orange Revolution, and Euromaidan protests; national identity; regionalism and separatism; economics; oligarchs; rule of law and corruption; and foreign and military policies. Moving away from a traditional dichotomy of "good pro-Western" and "bad pro-Russian" politicians, this volume presents an original framework for understanding Ukraine's history as a series of historic cycles that represent a competition between mutually exclusive and multiple identities. Regionally diverse contemporary Ukraine is an outgrowth of multiple historical Austrian-Hungarian, Polish, Russian, and especially Soviet legacies, and the book succinctly integrates these influences with post-Soviet Ukraine, determining the manner in which political and business elites and everyday Ukrainians think, act, operate, and relate to the outside world.
In 1988, the first edition of Orest Subtelny's Ukraine was published to international acclaim, as the definitive history of what was at that time a republic in the USSR. In the years since, the world has seen the dismantling of the Soviet bloc and the restoration of Ukraine's independence - an event celebrated by Ukrainians around the world but which also heralded a time of tumultuous change for those in the homeland. While previous updates brought readers up to the year 2000, this new fourth edition includes an overview of Ukraine's most recent history, focusing on the dramatic political, socio-economic, and cultural changes that occurred during the Kuchma and Yushchenko presidencies. It analyzes political developments - particularly the so-called Orange Revolution - and the institutional growth of the new state. Subtelny examines Ukraine's entry into the era of globalization, looking at social and economic transformations, regional, ideological, and linguistic tensions, and describes the myriad challenges currently facing Ukrainian state and society.
De câţiva ani, Ucraina este prinsă într-o confruntare aprigă cu Rusia pentru a-şi prezerva integritatea teritorială şi independenţa politică. Dar conflictul de azi nu este decât cel mai recent episod dintr-o lungă şi zbuciumată istorie. În Porţile Europei, reputatul istoric Serhii Plokhy argumentează că pentru a înţelege prezentul, dar şi viitorul Ucrainei, este necesar să ne întoarcem privirile spre trecut şi să îi examinăm devenirea istorică. Survolul său în timp, ce îmbrăţişează mai bine de un mileniu de istorie, are ca punct de plecare scrierile lui Herodot şi punct-terminus căderea Uniunii Sovietice şi actualul conflict ruso-ucrainean. „Complexă şi nuanţată, tonifiant de lucidă şi revizionistă… o fascinantă şi remarcabilă istorie condensată a pământului scăldat în sânge care a fost de atâtea ori câmpul de bătălie, dar şi grânarul Europei. Porţile Europei îmbină autoritatea ştiinţifică cu simţul narativ – o lectură esenţială pentru oricine doreşte să înţeleagă Rusia şi Ucraina de astăzi." - Simon Sebag Montefiore „O relatare judicioasă, echilibrată, dar şi înflăcărată, a rolului istoric jucat de Ucraina la porţile Europei." – Michael Ignatieff „De mult aşteptată: o captivantă şi concisă istorie a unei ţări care ţine capul de afiş al ştirilor, dar despre care prea mulţi ştiu jenant de puţin. Nu mai există scuze pentru ignoranţă." – Peter Pomerantsev Situată între Europa Centrală, Rusia şi Orientul Mijlociu, Ucraina poartă amprenta imperiilor care au folosit-o ca poartă strategică între Apus şi Răsărit – de la Imperiul Roman şi cel Otoman la cel de-al Treilea Reich şi Uniunea Sovietică. Vreme de secole, Ucraina a fost locul de întâlnire al unor culturi diverse. Amestecul de populaţii sedentare şi nomade, de creştinism şi islam pe întinsul stepelor de frontieră a dat naştere unei comunităţi de războinici aprigi, cunoscuţi sub numele de cazaci, în vreme ce întâlnirea dintre Biserica Ortodoxă şi cea Catolică a dus la edificarea unei tradiţii religioase ce a servit ca punte de legătură între creştinătatea occidentală şi cea orientală. SERHII PLOKHY este profesor de istorie ucraineană la Universitatea Harvard, unde deţine Catedra Mihailo Hruşevski, şi director al Institutului de Cercetări Ucrainene în cadrul aceleiaşi universităţi. Este autorul a numeroase lucrări de specialitate – traduse în mai multe limbi şi încununate cu premii prestigioase – dedicate Ucrainei şi Rusiei, spaţiului est-european şi istoriei sale intelectuale, culturale şi politice.
The relationship between Russia and Germany has been pivotal in some of the most fateful events of the twentieth century: the two World Wars, the Cold War, and the emergence of a new Europe from the ashes of communism. This is the first book to examine the recent evolution of that tense and often violent relationship from both the Russian and German perspectives. Angela Stent combines interviews with key international figures--including Mikhail Gorbachev--with insights gleaned from newly declassified archives in East Germany and her own profound understanding of Russian-German relations. She presents a remarkable review of the events and trends of the past three decades: the onset of d tente, the unification of Germany, the collapse of the Soviet Union, and the rise of an uncertain new European order. Stent reveals the chaos and ambivalence behind the Soviet negotiating strategy that led--against Gorbachev's wishes--to that old Soviet nightmare, a united Germany in NATO. She shows how German strength and Russian weakness have governed the delicate dance of power between recently unified Germany and newly democratized Russia. Finally, she lays out several scenarios for the future of Russian-German relations--some optimistic and others darkened by the threat of a new authoritarianism. Russia and Germany Reborn is crucial reading for anyone interested in a relationship that changed the course of the twentieth century and that will have a powerful impact on the next.
Cand Germania nazista si Uniunea Sovietica au semnat Pactul germano-sovietic in 1939, lumea intreaga – inclusiv cetatenii germani si sovietici – a fost socata. Pana atunci Hitler nu se sfiise sa acuze comunismul ca fiind un flagel mondial si nici Stalin nu era mai tolerant fata de fascism. Au fost necesare actiuni propagandistice intense pentru a convinge cetatenii din ambele tari ca Pactul era in interesul lor. Putini s-au lasat convinsi. Pactul a avut insa consecinte care s-au prelungit mult dincolo de sfarsitul celui de-al Doilea Razboi Mondial. Initial, a dus direct la invazia lui Hitler in Polonia si la invazia lui Stalin in Finlanda, dar, odata cu trecerea timpului, milioane de oameni au fost afectati de dorinta de putere si cucerire a celor doi tirani. Dupa cum arata Moorhouse, ramificatiile pactului au afectat comunismul in intreaga lume si au jucat un rol esential in Europa de Est timp de decenii, desi, in anii urmatori, istoria sovietica oficiala a declarat ca Stalin fusese fortat sa semneze Pactul si ca protocolul sau secret – care se referea la granitele statelor baltice si Poloniei si la dezinteresul total al Germaniei fata de Basarabia si Bucovina de Nord – nici macar n-a existat. Moorhouse a intreprins documentari in numeroase arhive si citeaza direct personajele cel mai implicate – ministrul german de externe Joachim von Ribbentrop, ministrul sovietic de externe, Viaceslav Molotov, Hitler, Stalin, dar si altii –, creand o lucrare fascinanta, care se citeste aproape ca un roman.
How did Putin co-opt Russia’s political and economic elites, ensuring no more than fitful resistance to the regime’s war on Ukraine? When Moscow launched its full-scale invasion of Ukraine, the West slapped crushing sanctions on Russia. Many expected the country’s elite―prominent liberals and global businessmen―to defend their assets and cosmopolitan lifestyles by forcing Putin to stop the war. Instead, liberal-minded officials rewired the economy for war; corporations obeyed new rules; and only a handful resigned or spoke out. Why? Built on dozens of candid conversations with top Russian officials and businessmen since the mid-2010s, this book dissects their moral reasoning, and how their boundaries of ethical acceptability expanded over time, in line with the expectations of their superiors. Though the Russian upper class retained formal attributes of power, in reality it lost its agency, essentially becoming a mere instrument of governance. Alexandra Prokopenko illuminates the war’s pivotal moments: Western sanctions, mass mobilisation, the annexation of four Ukrainian regions, and Yevgeny Prigozhin’s aborted mutiny in 2023. She traces meticulously how competing factions, from technocrats to hawks, rationalised each shock and recalibrated their loyalties. And she sets this process within an inside history of Putin’s regime, analysing the transformation of mindset at individual and sociological levels. These people will continue influencing global politics; we must understand how they think and act.
Noua culegere de interviuri și articole semnate de Armand Goșu urmărește desfășurarea războiului din Ucraina și negocierile de pace în contextul geopolitic inaugurat de al doilea mandat al lui Donald Trump, care a subminat dramatic – și poate iremediabil – unitatea lumii occidentale. Astfel, sunt analizate originile imperiale ale planurilor Rusiei în Orientul Mijlociu; de ce și-a abandonat Putin singurul aliat real, dictatorul de la Damasc, și a renunțat la poziția strategică din Venezuela; cum schimbă utilizarea pe scară tot mai largă a dronelor modul de desfășurare al luptelor și, adeseori, deznodământul lor; evoluțiile recente ale negocierilor pentru încheierea războiului. Autorul îmbină rigoarea istoricului cu analiza politică lucidă pentru a ne ghida prin acest labirint de interese politice și acțiuni contradictorii, oferindu-ne cheia spre înțelegerea principalelor evenimente internaționale din ultimii doi ani. Ucraina a îngropat planul Moscovei de a deveni jucător relevant în Orientul Mijlociu • Despre socotelile greșite ale americanilor și neputințele europenilor • Un război lung între SUA și Iran ar fi cadoul perfect pentru Vladimir Putin • Cu dronele sale, Moscova vrea să convingă Europa să oprească fluxul de armament spre Kiev • Ciudățeniile noului plan american de pace • Zelenski se pregătește de pace, dar și de continuarea războiului în 2026 • De ce nu este posibilă o pace durabilă între Rusia și Ucraina • Războiul are efecte morale devastatoare asupra rușilor, tot mai ostili față de Europa Armand GOȘU predă din 2004 istoria politică a Rusiei și a URSS, istoria politicii externe și a diplomației sovietice, evoluții în fostul spațiu sovietic și introducere în istoria serviciilor secrete sovietice. Are un doctorat în istoria Rusiei, cu o teză despre politica externă a Imperiului Rus (Moscova, 1998). A avansat până la gradul de cercetător științific principal II la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române, unde a lucrat între 1991 și 2001. A fost coordonator de programe la Institutul Român de Istorie Recentă (2002-2004). Din 2004 este conferențiar la Universitatea din București. A fost corespondent la Moscova pentru radio BBC în anii 1995-1998 și 1999-2000. Între 2005 și 2010, a fost redactor-șef adjunct, iar în perioada 2013-2014, redactor-șef al Revistei 22, editată de Grupul pentru Dialog Social. De același autor: Euro-falia. Turbulențe și involuții în fostul spațiu sovietic (Curtea Veche, 2016), Democrația sub asediu. România în context regional (coordonator împreună cu Alexandru Gussi, Corint, 2019), Istoria comunismului din România, vol. III: Documente. Nicolae Ceaușescu (1972-1975) (coeditor, Polirom, 2016), Rusia, o ecuație complicată (Polirom, ed. I, 2021, ed. a II-a, 2022), Între Napoleon și Alexandru I (Polirom, 2022), Putin, obsesia imperiului (cu ilustrații de Dan Perjovschi, Polirom, 2022), Putin împotriva Occidentului (Polirom, ed. I, 2023, ed. a II-a, 2024).
Acordând o atenție specială regiunilor și grupurilor etnice non-rusești, precum și relațiilor Rusiei cu statele vecine, Geoffrey Hosking prezintă relația dintre fenomenele politice, economice, sociale și culturale care au făcut din Rusia ceea ce este astăzi - o lume familiară și misterioasă în același timp. Într-un stil clar și captivant, autorul acestei monumentale cărți ne conduce prin invaziile mongole, ascensiunea autocrației, domniile lui Ivan cel Groaznic și Petru cel Mare, bătălia împotriva lui Napoleon, emanciparea iobagilor, Războiul Crimeei, Revoluția Bolșevică, domnia terorii lui Stalin, cele două războaie mondiale, sfârșitul URSS, până la războiul împotriva Ceceniei. Istoria lui Hosking este străbătută de ideea că devenirea unui imperiu a împiedicat Rusia să devină o națiune și a perpetuat forme arhaice de putere personală. Această carte este cea mai pătrunzătoare și cuprinzătoare relatare de până acum a ceea ce a însemnat o astfel de moștenire - pentru Rusia și pentru lume, iar Geoffrey Hosking este unul dintre cei mai importanți istorici ai Rusiei și ai poporului său. Traducerea în limba română a acestei a doua ediții, realizată de Iris Manuela Angel, este îngrijită de istoricul Armand Goșu. Puține puteri mai sunt acum influențate de istoria lor cum este Federația Rusă. Puține puteri din lume sunt influențate de geografia lor cum este Rusia. Una dintre caracteristicile primordiale ale aceste cărți constă în modul prin care autorul ne dezvăluie importanța geografiei, în special a râurilor, a lanțurilor muntoase și a ținuturilor, în înțelegerea istoriei ruse. - Contemporary Review Hosking a devenit unul dintre cei mai mari istorici de pretutindeni și din toate timpurile... Istoria narativă este învăluită într-o artă desăvârșită. - Daily Telegraph O carte extraordinară. Opera monumentală a unui istoric de renume... captivantă, provocatoare, inteligentă. - Robert G. Kaiser, Washington Post Ar trebui să devină istoria standard. - Rodric Braithwaite, ambasador al Marii Britanii în URSS/Rusia între 1988-1992 Este o operă bine documentată, amplă și relevantă, care te pune pe gânduri. - Brian Fallon, Irish Times Traducere din limba engleză de Iris Manuela Anghel.
Marea ruptură. De la Căderea Zidului la războiul din Ucraina 1989-2024 Cartea lui Georges-Henri Soutou se citeşte ca un thriller geopolitic. Autorul foloseşte material de arhivă, presa globală, cronologia fiecărui moment diplomatic important (cum ar fi summitul NATO de la Bucureşti în 2008), dar şi analizele serviciilor secrete sau declaraţiile actorilor politici implicaţi în gestionarea relaţiei occidentalilor cu Federaţia Rusă, inventariind oportunităţile ratate, contratimpii nefericiţi, percepţiile deformate de propagandă şi anatomia puterii de la Kremlin (unde FSB, bunăoară, contează mult mai mult în politica externă decât însuşi Ministerul de Externe). Şi o face sine ira et studio, demonstrând judicioasa răbdare a unui observator matur, care nu creditează automat aparenţele, dar nici nu alimentează teze conspiraţioniste. Adesea, firul expozitiv al cărţii intră pe terenul interpretărilor de profunzime şi insistă asupra profeţiilor autorealizate, ca urmare a unor temeri iraţionale şi a persistenţei unor reprezentări pe cât de „canonice”, pe atât de anacronice, întrucât sunt incapabile să ţină pasul cu o suită accelerată şi difuză de mutaţii neprevăzute.