Despre Rusia cu istoricul Armand Goșu - Comunitatea Liberală 1848

The relationship between Russia and Germany has been pivotal in some of the most fateful events of the twentieth century: the two World Wars, the Cold War, and the emergence of a new Europe from the ashes of communism. This is the first book to examine the recent evolution of that tense and often violent relationship from both the Russian and German perspectives. Angela Stent combines interviews with key international figures--including Mikhail Gorbachev--with insights gleaned from newly declassified archives in East Germany and her own profound understanding of Russian-German relations. She presents a remarkable review of the events and trends of the past three decades: the onset of d tente, the unification of Germany, the collapse of the Soviet Union, and the rise of an uncertain new European order. Stent reveals the chaos and ambivalence behind the Soviet negotiating strategy that led--against Gorbachev's wishes--to that old Soviet nightmare, a united Germany in NATO. She shows how German strength and Russian weakness have governed the delicate dance of power between recently unified Germany and newly democratized Russia. Finally, she lays out several scenarios for the future of Russian-German relations--some optimistic and others darkened by the threat of a new authoritarianism. Russia and Germany Reborn is crucial reading for anyone interested in a relationship that changed the course of the twentieth century and that will have a powerful impact on the next.

Cand Germania nazista si Uniunea Sovietica au semnat Pactul germano-sovietic in 1939, lumea intreaga – inclusiv cetatenii germani si sovietici – a fost socata. Pana atunci Hitler nu se sfiise sa acuze comunismul ca fiind un flagel mondial si nici Stalin nu era mai tolerant fata de fascism. Au fost necesare actiuni propagandistice intense pentru a convinge cetatenii din ambele tari ca Pactul era in interesul lor. Putini s-au lasat convinsi. Pactul a avut insa consecinte care s-au prelungit mult dincolo de sfarsitul celui de-al Doilea Razboi Mondial. Initial, a dus direct la invazia lui Hitler in Polonia si la invazia lui Stalin in Finlanda, dar, odata cu trecerea timpului, milioane de oameni au fost afectati de dorinta de putere si cucerire a celor doi tirani. Dupa cum arata Moorhouse, ramificatiile pactului au afectat comunismul in intreaga lume si au jucat un rol esential in Europa de Est timp de decenii, desi, in anii urmatori, istoria sovietica oficiala a declarat ca Stalin fusese fortat sa semneze Pactul si ca protocolul sau secret – care se referea la granitele statelor baltice si Poloniei si la dezinteresul total al Germaniei fata de Basarabia si Bucovina de Nord – nici macar n-a existat. Moorhouse a intreprins documentari in numeroase arhive si citeaza direct personajele cel mai implicate – ministrul german de externe Joachim von Ribbentrop, ministrul sovietic de externe, Viaceslav Molotov, Hitler, Stalin, dar si altii –, creand o lucrare fascinanta, care se citeste aproape ca un roman.

How did Putin co-opt Russia’s political and economic elites, ensuring no more than fitful resistance to the regime’s war on Ukraine? When Moscow launched its full-scale invasion of Ukraine, the West slapped crushing sanctions on Russia. Many expected the country’s elite―prominent liberals and global businessmen―to defend their assets and cosmopolitan lifestyles by forcing Putin to stop the war. Instead, liberal-minded officials rewired the economy for war; corporations obeyed new rules; and only a handful resigned or spoke out. Why? Built on dozens of candid conversations with top Russian officials and businessmen since the mid-2010s, this book dissects their moral reasoning, and how their boundaries of ethical acceptability expanded over time, in line with the expectations of their superiors. Though the Russian upper class retained formal attributes of power, in reality it lost its agency, essentially becoming a mere instrument of governance. Alexandra Prokopenko illuminates the war’s pivotal moments: Western sanctions, mass mobilisation, the annexation of four Ukrainian regions, and Yevgeny Prigozhin’s aborted mutiny in 2023. She traces meticulously how competing factions, from technocrats to hawks, rationalised each shock and recalibrated their loyalties. And she sets this process within an inside history of Putin’s regime, analysing the transformation of mindset at individual and sociological levels. These people will continue influencing global politics; we must understand how they think and act.

Noua culegere de interviuri și articole semnate de Armand Goșu urmărește desfășurarea războiului din Ucraina și negocierile de pace în contextul geopolitic inaugurat de al doilea mandat al lui Donald Trump, care a subminat dramatic – și poate iremediabil – unitatea lumii occidentale. Astfel, sunt analizate originile imperiale ale planurilor Rusiei în Orientul Mijlociu; de ce și-a abandonat Putin singurul aliat real, dictatorul de la Damasc, și a renunțat la poziția strategică din Venezuela; cum schimbă utilizarea pe scară tot mai largă a dronelor modul de desfășurare al luptelor și, adeseori, deznodământul lor; evoluțiile recente ale negocierilor pentru încheierea războiului. Autorul îmbină rigoarea istoricului cu analiza politică lucidă pentru a ne ghida prin acest labirint de interese politice și acțiuni contradictorii, oferindu-ne cheia spre înțelegerea principalelor evenimente internaționale din ultimii doi ani. Ucraina a îngropat planul Moscovei de a deveni jucător relevant în Orientul Mijlociu • Despre socotelile greșite ale americanilor și neputințele europenilor • Un război lung între SUA și Iran ar fi cadoul perfect pentru Vladimir Putin • Cu dronele sale, Moscova vrea să convingă Europa să oprească fluxul de armament spre Kiev • Ciudățeniile noului plan american de pace • Zelenski se pregătește de pace, dar și de continuarea războiului în 2026 • De ce nu este posibilă o pace durabilă între Rusia și Ucraina • Războiul are efecte morale devastatoare asupra rușilor, tot mai ostili față de Europa Armand GOȘU predă din 2004 istoria politică a Rusiei și a URSS, istoria politicii externe și a diplomației sovietice, evoluții în fostul spațiu sovietic și introducere în istoria serviciilor secrete sovietice. Are un doctorat în istoria Rusiei, cu o teză despre politica externă a Imperiului Rus (Moscova, 1998). A avansat până la gradul de cercetător științific principal II la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române, unde a lucrat între 1991 și 2001. A fost coordonator de programe la Institutul Român de Istorie Recentă (2002-2004). Din 2004 este conferențiar la Universitatea din București. A fost corespondent la Moscova pentru radio BBC în anii 1995-1998 și 1999-2000. Între 2005 și 2010, a fost redactor-șef adjunct, iar în perioada 2013-2014, redactor-șef al Revistei 22, editată de Grupul pentru Dialog Social. De același autor: Euro-falia. Turbulențe și involuții în fostul spațiu sovietic (Curtea Veche, 2016), Democrația sub asediu. România în context regional (coordonator împreună cu Alexandru Gussi, Corint, 2019), Istoria comunismului din România, vol. III: Documente. Nicolae Ceaușescu (1972-1975) (coeditor, Polirom, 2016), Rusia, o ecuație complicată (Polirom, ed. I, 2021, ed. a II-a, 2022), Între Napoleon și Alexandru I (Polirom, 2022), Putin, obsesia imperiului (cu ilustrații de Dan Perjovschi, Polirom, 2022), Putin împotriva Occidentului (Polirom, ed. I, 2023, ed. a II-a, 2024).

Acordând o atenție specială regiunilor și grupurilor etnice non-rusești, precum și relațiilor Rusiei cu statele vecine, Geoffrey Hosking prezintă relația dintre fenomenele politice, economice, sociale și culturale care au făcut din Rusia ceea ce este astăzi - o lume familiară și misterioasă în același timp. Într-un stil clar și captivant, autorul acestei monumentale cărți ne conduce prin invaziile mongole, ascensiunea autocrației, domniile lui Ivan cel Groaznic și Petru cel Mare, bătălia împotriva lui Napoleon, emanciparea iobagilor, Războiul Crimeei, Revoluția Bolșevică, domnia terorii lui Stalin, cele două războaie mondiale, sfârșitul URSS, până la războiul împotriva Ceceniei. Istoria lui Hosking este străbătută de ideea că devenirea unui imperiu a împiedicat Rusia să devină o națiune și a perpetuat forme arhaice de putere personală. Această carte este cea mai pătrunzătoare și cuprinzătoare relatare de până acum a ceea ce a însemnat o astfel de moștenire - pentru Rusia și pentru lume, iar Geoffrey Hosking este unul dintre cei mai importanți istorici ai Rusiei și ai poporului său. Traducerea în limba română a acestei a doua ediții, realizată de Iris Manuela Angel, este îngrijită de istoricul Armand Goșu. Puține puteri mai sunt acum influențate de istoria lor cum este Federația Rusă. Puține puteri din lume sunt influențate de geografia lor cum este Rusia. Una dintre caracteristicile primordiale ale aceste cărți constă în modul prin care autorul ne dezvăluie importanța geografiei, în special a râurilor, a lanțurilor muntoase și a ținuturilor, în înțelegerea istoriei ruse. - Contemporary Review Hosking a devenit unul dintre cei mai mari istorici de pretutindeni și din toate timpurile... Istoria narativă este învăluită într-o artă desăvârșită. - Daily Telegraph O carte extraordinară. Opera monumentală a unui istoric de renume... captivantă, provocatoare, inteligentă. - Robert G. Kaiser, Washington Post Ar trebui să devină istoria standard. - Rodric Braithwaite, ambasador al Marii Britanii în URSS/Rusia între 1988-1992 Este o operă bine documentată, amplă și relevantă, care te pune pe gânduri. - Brian Fallon, Irish Times Traducere din limba engleză de Iris Manuela Anghel.

Marea ruptură. De la Căderea Zidului la războiul din Ucraina 1989-2024 Cartea lui Georges-Henri Soutou se citeşte ca un thriller geopolitic. Autorul foloseşte material de arhivă, presa globală, cronologia fiecărui moment diplomatic important (cum ar fi summitul NATO de la Bucureşti în 2008), dar şi analizele serviciilor secrete sau declaraţiile actorilor politici implicaţi în gestionarea relaţiei occidentalilor cu Federaţia Rusă, inventariind oportunităţile ratate, contratimpii nefericiţi, percepţiile deformate de propagandă şi anatomia puterii de la Kremlin (unde FSB, bunăoară, contează mult mai mult în politica externă decât însuşi Ministerul de Externe). Şi o face sine ira et studio, demonstrând judicioasa răbdare a unui observator matur, care nu creditează automat aparenţele, dar nici nu alimentează teze conspiraţioniste. Adesea, firul expozitiv al cărţii intră pe terenul interpretărilor de profunzime şi insistă asupra profeţiilor autorealizate, ca urmare a unor temeri iraţionale şi a persistenţei unor reprezentări pe cât de „canonice”, pe atât de anacronice, întrucât sunt incapabile să ţină pasul cu o suită accelerată şi difuză de mutaţii neprevăzute.

Magul de la Kremlin a fost distins, în 2022, cu Marele Premiu pentru Roman al Academiei Franceze și Premiul Honoré de Balzac. Scris în pandemie și predat la Gallimard în ianuarie 2021, Magul de la Kremlin este un roman în același timp documentar și vizionar, cu accente profetice, dorința de a sonda misterele Kremlinului și ale Rusiei, actuale și dintotdeauna, determinându-l pe autor să depășească granițele eseului pentru a apela la ficțiune și la forța imaginației, rodul acestei alchimii fiind nu numai un mare roman despre Rusia contemporană (de la declinul lui Elțîn, ascensiunea lui Putin, figurile oligarhilor, războiul din Cecenia, Jocurile Olimpice de la Soci până la criza ucraineană), ci și o extraordinară meditație despre putere, în universalitatea mecanismelor și a resorturilor ei.

This volume situates these movements within a longer historical trajectory of Russian nationalism. From the Tsarist doctrine of “Orthodoxy, Autocracy, and Nationality” to Soviet patriotism and post-1991 identity struggles, Russian political culture has repeatedly reconfigured the relationship between state, nation, and people. The revival of imperial symbols, the rehabilitation of selective historical narratives, and the persistent emphasis on spiritual and civilisational uniqueness have provided fertile ground for the resurgence of nationalist discourse. In this context, youth movements become particularly significant: they are both products of their time and laboratories for the future.

Noua culegere de interviuri și articole semnate de Armand Goșu urmărește desfășurarea războiului din Ucraina și negocierile de pace în contextul geopolitic inaugurat de al doilea mandat al lui Donald Trump, care a subminat dramatic – și poate iremediabil – unitatea lumii occidentale. Astfel, sunt analizate originile imperiale ale planurilor Rusiei în Orientul Mijlociu; de ce și-a abandonat Putin singurul aliat real, dictatorul de la Damasc, și a renunțat la poziția strategică din Venezuela; cum schimbă utilizarea pe scară tot mai largă a dronelor modul de desfășurare al luptelor și, adeseori, deznodământul lor; evoluțiile recente ale negocierilor pentru încheierea războiului. Autorul îmbină rigoarea istoricului cu analiza politică lucidă pentru a ne ghida prin acest labirint de interese politice și acțiuni contradictorii, oferindu-ne cheia spre înțelegerea principalelor evenimente internaționale din ultimii doi ani. Ucraina a îngropat planul Moscovei de a deveni jucător relevant în Orientul Mijlociu • Despre socotelile greșite ale americanilor și neputințele europenilor • Un război lung între SUA și Iran ar fi cadoul perfect pentru Vladimir Putin • Cu dronele sale, Moscova vrea să convingă Europa să oprească fluxul de armament spre Kiev • Ciudățeniile noului plan american de pace • Zelenski se pregătește de pace, dar și de continuarea războiului în 2026 • De ce nu este posibilă o pace durabilă între Rusia și Ucraina • Războiul are efecte morale devastatoare asupra rușilor, tot mai ostili față de Europa Armand GOȘU predă din 2004 istoria politică a Rusiei și a URSS, istoria politicii externe și a diplomației sovietice, evoluții în fostul spațiu sovietic și introducere în istoria serviciilor secrete sovietice. Are un doctorat în istoria Rusiei, cu o teză despre politica externă a Imperiului Rus (Moscova, 1998). A avansat până la gradul de cercetător științific principal II la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române, unde a lucrat între 1991 și 2001. A fost coordonator de programe la Institutul Român de Istorie Recentă (2002-2004). Din 2004 este conferențiar la Universitatea din București. A fost corespondent la Moscova pentru radio BBC în anii 1995-1998 și 1999-2000. Între 2005 și 2010, a fost redactor-șef adjunct, iar în perioada 2013-2014, redactor-șef al Revistei 22, editată de Grupul pentru Dialog Social. De același autor: Euro-falia. Turbulențe și involuții în fostul spațiu sovietic (Curtea Veche, 2016), Democrația sub asediu. România în context regional (coordonator împreună cu Alexandru Gussi, Corint, 2019), Istoria comunismului din România, vol. III: Documente. Nicolae Ceaușescu (1972-1975) (coeditor, Polirom, 2016), Rusia, o ecuație complicată (Polirom, ed. I, 2021, ed. a II-a, 2022), Între Napoleon și Alexandru I (Polirom, 2022), Putin, obsesia imperiului (cu ilustrații de Dan Perjovschi, Polirom, 2022), Putin împotriva Occidentului (Polirom, ed. I, 2023, ed. a II-a, 2024).

Le livre apporte un éclairage sur l'histoire de l'URSS et la Russie post-communiste en repérant les moments charnières de son évolution. L'ouverture des archives a enrichi la connaissance de ce monde autrefois fermé. Leur abondance facilite aussi l'abord d'un passé difficile à surmonter. Tout en montrant la nouveauté radicale du bolchevisme, et les techniques de Staline pour faire régner sa tyrannie, ce livre fait ressortir les continuités de l'histoire russe et ses constantes (idéologie, pratiques du pouvoir, place et influence de l'empire, conceptions et méthodes de politique étrangère, utilisation de la propagande). L'ouverture des archives de l'URSS et leur abondance a enrichi la connaissance de ce monde autrefois fermé et rend indispensables certaines clés de compréhension : elles faciliteront aussi l'abord de la Russie post-communiste et son passé difficile à surmonter.

olumul de față oferă o colecție de studii estice scrise sub presiunea evenimentelor care agită de peste cinci ani geografia politică a spațiului post-sovietic. Sunt evenimente care, aparent, au „surprins“ România oarecum nepregătită. Pregătirea ideală nu ar fi fost una de natură militară, cât una de ordin tactic și explicativ. Se știe că statele acumulează informații despre vecinii lor, fie că au relații tradițional bune și relativ predictibile, fie că sunt marcate de memoria negativă a unor ostilități „ereditare“. E nevoie să-ți cunoști regiunea cu finețe și obiectivitate. Nu ajunge să speri că totul va fi bine. \[…] De ce cutare capitală a ieșit din somnolența banalității cotidiene și-și construiește, sub ochii tăi, profilul unui actor regional contondent? Ce este acrobație retorică, efect de oglindire sau proiecție nefondată și ce devine treptat o amenințare pe care n-o mai poți ignora? Teodor Baconschi Armand GoșU, doctor în istoria Rusiei (teză susţinută la Moscova, în 1998), predă la Universitatea din București (din 2004) istoria politică a Rusiei și a URSS, istoria diplomatică a Imperiului Rus și a URSS şi evoluțiile politico-diplomatice din fostul spațiu sovietic. A fost director de programe la Institutul Român de Istorie Recentă (2002-2004) și cercetător științific la Institutul de Istorie „N. Iorga“ al Academiei Române, până în 2001. Corespondent BBC la Moscova (1996-1998; 1999-2000). Redactor-șef adjunct (2005-2009) și redactor-șef (2013-2014) al Revistei 22, editată de Grupul pentru Dialog Social. Consilier pentru fostul spațiu sovietic al ministrului de Externe Teodor Baconschi (2010-2011). Cele mai recente articole publicate în reviste de specialitate: “The Seizure of Crimea, a game changer for the Black Sea region” („Anexarea Crimeei, un punct de cotitură pentru regiunea Mării Negre“), în Journal on Baltic Security, vol. 1, nr. 1, 2015; “The consequences of the militarization of Crimea for the wider Black Sea region” („Consecinţele militarizării Crimeei pentru regiunea extinsă a Mării Negre“ — în colaborare cu Octavian Manea), în Studia politica. Romanian Political Science Review, vol. XV, nr. 1, 2015; “Republic of Moldova: The year 2015 in politics” („Republica Moldova. Anul 2015 în politică“), în Studia politica. Romanian Political Science Review, vol. XVI, nr. 1, 2016.