Cărțile Emanuelei Ilie

Am ținut ca volumul de față – primul de acest tip din România – să conţină două tipuri mari de studii zoopoetice. Mai întâi, capitole sinteză, care să cartografieze porţiuni întinse de literatură și reprezentare scenică, dar care să își propună în același timp mize teoretice de substanţă. Contribuţiile de amploare trimise de Alina Bako, Smărăndiţa-Elena Costin, Andrada Strugaru, Iulia Pietraru și Oltiţa Cîntec, strânse în secţiunea numită chiar Priviri sintetice și deschideri teoretice, bifează cum nu se poate mai potrivit ambele criterii.

Dincolo de interesul constant pentru reflectarea imaginarului maladiv în literatura de ficțiune și memorialistica românească, dorința mea de a propune, coordona și finaliza în acest moment un astfel de volum colectiv unitar tematic este determinată de doi factori esențiali. Primul este cantitatea impresionantă de cărți de poezie, proză de ficțiune și memorialistică de boală care au apărut într-un ritm din ce în ce mai alert în deceniile postcomuniste.

Volumul de faţă reprezintă materializarea editorială a celei de-a doua ediţii a lucrărilor susţinute în cadrul Simpozionului Naţional „Psihologii, locuiri, arhitecturi în proza românească de ieri și de azi” (Iaşi, martie 2022). Manifestarea – unică, prin tematică și manieră de abordare, în peisajul academic românesc – s-a desfășurat sub egida a trei facultăţi din două universităţi ieşene de prestigiu, Facultatea de Litere (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași), Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași) şi Facultatea de Arhitectură „G.M. Cantacuzino” (Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi”), dar a presupus și participarea unor echipe studenţești coordonate de colegi din mai multe centre universitare din ţară (București, Sibiu, Suceava). Apelând la instrumente pluridisciplinare, acestea au cercetat, cu o energie procedurală net îmbogăţită, proze românești de vârf din diferite epoci culturale.

Despre exil (eventual în opoziție ori în complementaritate cu perechile lui terminologice: diasporă, emigrație șcl.) s-au scris sute și sute de lucrări consistente, ce ar putea umple realmente biblioteci întregi. Volume individuale ori colective de întindere variată, în forme și cu mize dintre cele mai diverse, au analizat îndeaproape ori doar au aproximat etimologia, istoria și devenirea conceptului, recunoscându-i rolul imens în însăși evoluția umanului – din moment ce, după cum susțin bunăoară coordonatorii unui impresionant Exile in Global Literature and Culture.

Volumul cuprinde lucrări susţinute în cadrul ediţiei inaugurale a Simpozionului Naţional „Psihologii, locuiri, arhitecturi în proza românească de ieri și de azi” (Iaşi, decembrie 2020), unic, prin tematică și manieră de abordare, în peisajul academic românesc. Iniţiată de conf. univ. dr. Emanuela Ilie (Facultatea de Litere, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”) și desfășurată sub egida a trei facultăţi din două universităţi ieşene de prestigiu, Facultatea de Litere (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”), Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”) şi Facultatea de Arhitectură „G. M. Cantacuzino” (Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi”), manifestarea a avut șansa unui comitet de organizare absolut extraordinar, din care au făcut parte șef lucrări dr. Ana-Cristina Tudora, șef lucrări dr. Răzvan Nica, șef lucrări dr. Gabriel Tudora și conf. univ. dr. Dorin Nastas.

Deși pornește de la presupozițiile teoretice ale studiilor de gen, Emanuela Ilie nu face caz de propria identitate feminină decât pentru a vorbi mai convingător și mai din adânc despre psihologia creației și despre legăturile profunde dintre suflet și corp, deslușind atent traumele produse de splendida iluzie că scriitorul nu-i doar o biată ființă trecătoare. Prezumatul militantism ideologic lasă astfel loc unei problematizări cu miză filosofică despre fragilitatea condiției umane, dar și despre elevația etică a sacrificiului asumat pe altarul creației. Implicațiile existențial-autobiografice ale unui atari demers sunt mai mult decât evidente, cartea de față fiind nu doar un riguros studiu academic, doldora de idei originale și de finețuri exegetice, ci și o confesiune mascată, un jurnal indirect prin care autoarea izbutește să ne transmită credința că, prin scris, nu vom muri de tot. (Antonio PATRAŞ)

Volumul vine în sprijinul cadrelor didactice care doresc să susțină examenele de definitivare sau de obținere a gradului didactic II, precum și al studenților ce urmează modulul pedagogic, oferind informații complete și actualizate cu privire la predarea limbii și literaturii române. Prezentările teoretice ale curriculumului, ale metodelor de predare și de evaluare sunt completate de scheme, tabele sintetice și exemple practice, cu un accent special pe noile stiluri de abordare a actului didactic. În anexă, cei interesați găsesc programa școlară pentru disciplina opțională „tehnici de redactare a unor compuneri” și mai multe modele de proiecte didactice atât pentru limba, cât și pentru literatura română.