Podcast Comunitatea Liberală

„Gary a fost un povestitor extraordinar și un născocitor de personaje, într-o vreme, «epoca suspiciunii», în care aceste noțiuni, povestea, personajul, erau considerate perimate. Punerea în abis din Educație europeană, polifonia din Rădăcinile cerului, dimensiunea autoficțională din Promisiunea zorilor nu sunt deloc semne ale supunerii față de romanul moștenit din secolul al XIX-lea.“ — MIREILLE SACOTTE, Introducere la ediția Romain Gary, Romane și povestiri, „Biblioteca Pléiade“, Gallimard, 2019 În iarna lui 1942, în timp ce bătălia de la Stalingrad a început, adolescentul Janek Twardowski este trimis de tatăl său să se ascundă în pădure, pentru a nu avea aceeași soartă cu cei doi frați mai mari uciși în luptă. Recuperat de un grup pestriț de partizani, el devine om de legătură, furișându-se prin sate și orașe ai căror locuitori încearcă să supraviețuiască. Janek are astfel ocazia să descopere o Polonie (de fapt, o Europă și o umanitate) împărțită între trădare și eroism, între iubire și ură, între viață și moarte.

O carte tulburatoare care, desi este scrisa sub forma unei povesti din viitor, poate reprezenta realitatea imediata: un virus care ii ucide doar pe barbati creand o noua ordine a lumii. Totusi, in spatele acestei provocari ipotetice, se afla o voce plina de speranta si curaj. Asadar, un roman fantastic in care barbatii poarta virusul si doar femeile ne pot salva pe toti. In anul 2025, in Scotia a aparut un virus misterios – generand o boala letala care pare sa afecteze doar barbatii. Cand doctorul Amanda MacLean raporteaza acest fenomen, este respinsa ca fiind isterica. Pana cand avertismentul ei este ascultat, este prea tarziu. Boala devine o pandemie globala si una politica. Victimele sunt toate barbati. Lumea devine atipica - o lume a femeilor.

După ce a demascat natura criminală a partidului comunist şi a Securităţii în bestsellerul internațional Orizonturi roșii, aducând prejudicii ireparabile regimului de la Bucureşti, Ion Mihai Pacepa, cel mai înalt oficial din blocul sovietic care a cerut vreodată azil politic într-o ţară NATO, ia în colimator, în cartea de față, o țintă uriașă: știința dezinformării, născută și perfecționată în fosta Uniune Sovietică, și astăzi uimitor de influentă. Împreună cu istoricul Ronald Rychlak, Pacepa expune angrenajele unora dintre cele mai puternice campanii de dezinformare lansate de la Kremlin. Cititorul va descoperi răspunsuri la multe întrebări esențiale ale epocii moderne: de ce în ultimii 50 de ani lumea occidentală s-a întors împotriva credinței sale fondatoare, creștinismul? De ce islamul radical, jihadul și terorismul au izbucnit cu atâta forță, după o lungă perioadă de relativă acalmie? De ce s-au înmulțit manifestările de sorginte marxistă în Statele Unite și în zona NATO? Ce s-a întâmplat, de fapt, în Rusia după căderea Zidului Berlinului? O carte pe care „istoria a așteptat-o“, după cum spune profesorul Paul Kengor, o mină de aur din care putem extrage toate informațiile ce se cer cunoscute despre Războiul Rece.

Până în 2014, Ucraina era deja o țară complet diferită de cea în care am trăit în anii 1990. Să călătorești acolo astăzi înseamnă să vezi o priveliște nemaiîntâlnită după cel de-Al Doilea Război Mondial: o mare democrație europeană înarmată, care luptă cu toate puterile împotriva unui invadator ce prezintă toate semnele fascismului. Șocat și îngrozit, răspunsul Occidentului a fost să împrumute Ucrainei bani și să-i trimită cantități tot mai mari de arme, din ce în ce mai puternice. -- Anna Reid Superb scrisă și minunat de documentată (…) Cartea aceasta este plină de personalități istorice colorate (…) Amestecul de jurnal de călătorie, istorie, analiză politică și anecdotă fac din prezentarea Annei Reid o introducere perfect digerabilă pentru public în tragica situație a unei țări al cărei nume înseamnă tocmai „țară de graniță”. „Occidentul (…) avea dificultăți în a lua Ucraina în serios,” spune ea. Prima ei carte (și sper că nu ultima) este o încercare nobilă și demnă de laudă de a corecta această mare nedreptate istorică. (Daily Telegraph)

În vara anului 1914, cea mai mare parte a Europei s-a prăbușit într-un război atât de catastrofal încât a zdruncinat politica și însuşi sistemul de credinţe al continentului într-un mod fundamental. Dezastrul i-a înspăimântat pe supraviețuitori și a șocat o civilizație care își asumase total rolul de model pentru restul lumii. Totul s-a prăbușit într-un haos de o sălbăticie aflată dincolo de orice termen de comparație. În 1939, europenii aveau să înceapă un al doilea conflict care a reușit să fie chiar și mai teribil – un război în care uciderea civililor a ocupat scena centrală și care a culminat cu Holocaustul. Drumul spre iad ne spune această poveste cu înțelegere, fler și originalitate. Kershaw reia evenimentele într-o narațiune fascinantă, dar abordeaz și problemele cele mai dificile pe care le ridică aceste întâmplări din trecut – ce au însemnat ele pentru europenii care le-au declanșat și care le-au trăit și ce înseamnă pentru noi. Istorie la dimensiuni epice... ar trebui să figureze în lista lecturilor obligatorii. – The New York Times Ne aflăm în prezenţa unui istoric emerit. – Spectator Magistral. – The Economist

„Thierry Wolton sfâșie vălul care încă acoperă crimele regimului și sfidează imperativele care-au împiedicat condamnarea comunismului chiar din timpul celui de-al Doilea Război Mondial.“ — ALAIN BESANÇON „Scriind în cinci volume epopeea minciunii și a crimei care a fost comunismul, Wolton a condamnat ceea ce lumea liberă a uitat să condamne la nivel mondial. El a făcut, pentru sutele de milioane cărora li s-au distrus destinele, ceea ce toți intelectualii care au cunoscut oroarea comunismului pe viu și ar fi avut ce mărturisi n-au putut face. Să-i mulțumim ar fi prea puțin.“ — GABRIEL LIICEANU „Din fericire, nu m-am născut în comunism; totuși, am avut ocazia să studiez condițiile în care se trăia în general într-un astfel de regim, am cunoscut vremurile în care ideologia comunistă seducea spirite alese, am constatat indiferența contemporanilor mei față de dezastrul numit socialism real, am deplâns incapacitatea lor de a recunoaște faptele, apoi refuzul lor de a privi în față bilanțul acestor fapte, m-am între¬bat de ce comunismul rămâne inatacabil, inoxidabil... În această carte încerc să explic ce are așa de aparte marxism-leninismul încât a fost atât de convingător în trecut, continuă să atragă și, cine știe, își croiește un viitor. De unde vine ideea comunismului, de ce a sedus atâția oameni, de ce bilanțul său real se dovedește atât de greu de recunoscut? Ar putea oare să apară noi țări comuniste? Iată câteva dintre întrebările la care m-am străduit să răspund.“ — THIERRY WOLTON, „Cuvânt către cititorii români“

„Cine se încumetă să scrie o biografie critică (critical biography) a lui Constantin Noica are de înfruntat, mai întâi, mitologia creată în jurul acestui om cu totul aparte. Apoi, are de descifrat așezarea lui în fiecare dintre epocile pe care le-a traversat și modul lui de a coabita cu totalitarismul de orice fel. Un biograf onest va încerca să înțeleagă lecturile, traumele, gândirea și construcția de sine ale unui filozof al limbajului care mânuiește cuvintele cu uluitoare subtilitate. În fine, ca să scrii despre Noica trebuie să reziști farmecelor lui, precum Ulise cântecului sirenelor, priponit de catargul propriei lucidități. Descriindu-i parcursul, am vrut să le înfățișez cititorilor un Constantin Noica eliberat deopotrivă de hagiografie și de judecăți pripite și nedrepte. Ei vor decide dacă am reușit sau nu.“ — TATIANA NICULESCU

Noua culegere de interviuri și articole semnate de Armand Goșu urmărește desfășurarea războiului din Ucraina și negocierile de pace în contextul geopolitic inaugurat de al doilea mandat al lui Donald Trump, care a subminat dramatic – și poate iremediabil – unitatea lumii occidentale. Astfel, sunt analizate originile imperiale ale planurilor Rusiei în Orientul Mijlociu; de ce și-a abandonat Putin singurul aliat real, dictatorul de la Damasc, și a renunțat la poziția strategică din Venezuela; cum schimbă utilizarea pe scară tot mai largă a dronelor modul de desfășurare al luptelor și, adeseori, deznodământul lor; evoluțiile recente ale negocierilor pentru încheierea războiului. Autorul îmbină rigoarea istoricului cu analiza politică lucidă pentru a ne ghida prin acest labirint de interese politice și acțiuni contradictorii, oferindu-ne cheia spre înțelegerea principalelor evenimente internaționale din ultimii doi ani. Ucraina a îngropat planul Moscovei de a deveni jucător relevant în Orientul Mijlociu • Despre socotelile greșite ale americanilor și neputințele europenilor • Un război lung între SUA și Iran ar fi cadoul perfect pentru Vladimir Putin • Cu dronele sale, Moscova vrea să convingă Europa să oprească fluxul de armament spre Kiev • Ciudățeniile noului plan american de pace • Zelenski se pregătește de pace, dar și de continuarea războiului în 2026 • De ce nu este posibilă o pace durabilă între Rusia și Ucraina • Războiul are efecte morale devastatoare asupra rușilor, tot mai ostili față de Europa Armand GOȘU predă din 2004 istoria politică a Rusiei și a URSS, istoria politicii externe și a diplomației sovietice, evoluții în fostul spațiu sovietic și introducere în istoria serviciilor secrete sovietice. Are un doctorat în istoria Rusiei, cu o teză despre politica externă a Imperiului Rus (Moscova, 1998). A avansat până la gradul de cercetător științific principal II la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române, unde a lucrat între 1991 și 2001. A fost coordonator de programe la Institutul Român de Istorie Recentă (2002-2004). Din 2004 este conferențiar la Universitatea din București. A fost corespondent la Moscova pentru radio BBC în anii 1995-1998 și 1999-2000. Între 2005 și 2010, a fost redactor-șef adjunct, iar în perioada 2013-2014, redactor-șef al Revistei 22, editată de Grupul pentru Dialog Social. De același autor: Euro-falia. Turbulențe și involuții în fostul spațiu sovietic (Curtea Veche, 2016), Democrația sub asediu. România în context regional (coordonator împreună cu Alexandru Gussi, Corint, 2019), Istoria comunismului din România, vol. III: Documente. Nicolae Ceaușescu (1972-1975) (coeditor, Polirom, 2016), Rusia, o ecuație complicată (Polirom, ed. I, 2021, ed. a II-a, 2022), Între Napoleon și Alexandru I (Polirom, 2022), Putin, obsesia imperiului (cu ilustrații de Dan Perjovschi, Polirom, 2022), Putin împotriva Occidentului (Polirom, ed. I, 2023, ed. a II-a, 2024).

China și Statele Unite ale Americii se îndreaptă spre un război pe care niciuna nu și-l dorește. Unul dintre motive îl reprezintă Capcana lui Tucidide: când o putere emergentă amenință supremația puterii conducătoare, rezultatul cel mai probabil unul violent. De-a lungul ultimelor cinci veacuri, premisele pentru un astfel de conflict au apărut în 16 cazuri. În 12 dintre acestea s-a concretizat printr-un război. În timpul administrației Trump, SUA și China lui Xi Jinping și-au propus să-și consolideze poziția pe scena politicii mondiale, niciuna dintre țări nefiind dispusă la compromisuri. În prezent, încă planează amenințarea deschiderii celui de-al șaptesprezecelea caz. Conflictul comercial, atacurile cibernetice, criza nord-coreeană, toate acestea reprezintă posibile scântei care pot declanșa un război de proporții. În cartea sa, Capcana lui Tucidide, eminentul savant de la Harvard, Graham Allison, trece în revistă conflictele anterioare și analizează evenimentele actuale, explicând într-o manieră inconfundabilă mecanismele care duc la repetarea ciclică a capcanei și pașii care ar trebui urmați pentru ca inevitabilul să poată fi evitat. „Capcana lui Tucidide identifică o provocare fundamentală pentru ordinea mondialăː impactul unei puteri emergente asupra puterii conducătoare. Am citit cartea cu mare interes. Nu pot decât să sper că relațiile dintre SUA și China vor constitui cel de-al cincilea caz care se va rezolva în mod pașnic, și nu cel de-al treisprezecelea război.ˮ HENRY KISSINGER, fost Secretar de stat al SUA. „Superputerea chineză a sosit. Ar putea eșecul Americii de a înțelege această realitate să conducă SUA și China spre război? \[Capcana lui Tucidide] demonstrează convingător că armonizarea acestui schimb al puterilor globale va necesita abilități deosebite din partea ambelor părți pentru a evita conflagrația.ˮ The New York Times „El \[Allison] cuprinde în Capcana lui Tucidide o colecție impresionantă de istorie și de cunoștințe geopolitice și militare. Spre deosebire de alți erudiți, scrie într-un mod care atrage interesul...Allison nu este un pesimist. Demonstrează că prin abilitate diplomatică și prin sensibilitate politică aceste două superputeri pot evita războiul.ˮ Bloomerg News

„Rezultatele primului tur anulat al alegerilor prezidențiale din 2024 au produs un șoc în rândul puzderiei de autointitulați analiști politici și, deopotrivă, în rândul elitei intelectuale. Primele verdicte au împărțit vina cu o promptitudine suspectă: ba serviciile de informații rusești, ba TikTok-ul, ba – inevitabil – poporul însuși. Volumul de față are meritul de a ieși din acest cerc vicios al explicațiilor grăbite și de a încerca să înțeleagă ce s-a întâmplat atunci. Autorii fac ceva aproape scandalos în peisajul nostru public(istic): cercetează. Numără, compară, cartografiază, merg pe teren și stau de vorbă cu votanți reali. Din această disciplină a atenției se naște un volum de sociologie publică care mută discuția de la invectivă la explicație și de la etichetă la realitate socială. Vom găsi aici o analiză factuală a unui fenomen politic care spune multe despre România profundă, despre inegalități, despre frustrări și despre locurile în care statul lipsește. O carte serioasă, inteligentă și mult mai folositoare decât toate lozincile.“ — CĂTĂLIN AUGUSTIN STOICA, SNSPA „Una dintre cele mai limpezi și atent documentate analize despre votul suveranist din România. Autorii mută întrebarea de la «cine i-a convins pe alegători» la «de ce erau pregătiți să fie convinși». Combinând analiza electorală cu munca de teren, vedem cum România s-a bifurcat în două lumi sociale tot mai depărtate, iar votul suveranist vorbește despre această ruptură. În locul unor fanatici, autorii întâlnesc oameni obișnuiți, care reflectează așezat asupra muncii, familiei și locurilor în care trăiesc. Un volum riguros și empatic, scris cu onestitate intelectuală, care ne ajută să înțelegem mai bine țara din care facem parte și să întrezărim o direcție de dezvoltare mai echilibrată.“ — COSIMA RUGHINIȘ, Universitatea București

În anii tulburi care au urmat destrămării imperiului sovietic, Rusia s-a trezit năpădită de o specie nouă de prădători, oligarhii, care şi-au însuşit imensele sale resurse naturale: petrolul, gazele, metalele şi diamantele. Dar lanţul trofic nu s-a oprit aici, oligarhii au căzut pradă adevăraţilor stăpâni ai societăţii sovietice şi postsovietice: membrii fostei poliţii politice KGB, cei care au avut dintotdeauna acces la control, decizie, informaţie şi expertiză. Ştiind că, în Rusia, este mai profitabil să administrezi decât să ai în posesie, Putin şi oamenii săi îi forţează pe oligarhi să restituie statului, dar nu în folosul acestuia şi nici al cetăţenilor, ceea ce îşi însuşiseră în anii '90. Ultimele evenimente arată care este raţiunea de a fi a „sistemului Putin“. Sub ceea ce credeam a fi un giulgiu zace un colos militar şi ideologic care visează la „splendoarea“ pierdută a Uniunii Sovietice şi chiar a Rusiei ţariste. Nu ne rămâne decât să ne întrebăm, îngrijoraţi, dacă acest muribund, când se va ridica, nu va restaura şi „splendoarea“ poliţiei sale politice. Thierry Wolton, renumit specialist în relaţii internaţionale, a investigat cu talent spaţiul comunist şi mai ales pe cel postsovietic. A făcut senzaţie cu volumul KGB-ul în Franţa – care dezvăluia metodele subversive ale detestabilului serviciu de informaţii – şi a stârnit o aprinsă dezbatere cu volumul care, prin titlul său, spune totul: Marea recrutare.