Friendly Fire cu Moise și Vlad

What causes a recession? Do recessions end on their own, or do they require external intervention? Does a recession in one country mean the rest of the world will follow? Are we in a recession now? Economic expert Tyler Goodspeed answers these questions and many more in Recession, a groundbreaking new analysis of economic contractions over the last four centuries. Combining the historian’s extensive primary source material and the economist’s arsenal of statistical analysis, this book rewrites what we know about recessions. Contrary to popular perception, recessions are not the inevitable bust that follows an unsustainable boom, and they do not operate like wildfires that clear out economic deadwood. Recessions are caused by adverse shocks like war and energy price spikes; and far from unleashing gales of creative destruction, post-recession economic growth typically resumes the same trend as before―all pain, no gain. While recessions have become less frequent over time, decisions made by businesses and governments can prolong recessions, and Goodspeed offers guidance to avoid making recessions worse. Issuing an important corrective to economic thinking, Recession is essential reading for high-level policymakers and armchair economists alike.

De mii de ani incoace, sfarsiturile lumii se succeda fara incetare. Potop sau incendiu universal, Apocalipsa urmata de Judecata de Apoi, comete devastatoare, prabusiri ale scoartei terestre, invazii ale extraterestrilor, razboi nuclear, dezastru ecologic, dereglari climatice... Toate, din fericire, cel putin pana astazi, s-au petrecut doar in imaginar si mai degraba sub forma unor sfarsituri incomplete, oferind de fiecare data omenirii o noua sansa. Moartea este urmata astfel de renastere, intr-o istorie care tinde sa se desfsoare ciclic. De ce aceasta inversunare de a distruge lumea si a o recladi pe baze noi? Intrebare cu atat mai actuala cu cat suntem inca sib semnul anului 2000, cu intregul sau cortegiu de amenintari reale sau inchipuite. Lucian Boia, cunoscut specialist in istoria imaginarului, incearca sa dea un raspuns, propunand o interpretare istorica multiplelor sfarsituri fictive ale lumii in aceast carte aparuta initial in Franta si oferita acum publicului roman.

Disasters are inherently hard to predict. But when catastrophe strikes, we ought to be better prepared than the Romans were when Vesuvius erupted or medieval Italians when the Black Death struck. We have science on our side, after all. Yet the responses of many developed countries to a new pathogen from China were badly bungled. Why? While populist rulers certainly performed poorly in the face of the pandemic, Niall Ferguson argues that more profound pathologies were at work - pathologies already visible in our responses to earlier disasters. Drawing from multiple disciplines, including economics and network science, Doom: The Politics of Catastrophe offers not just a history but a general theory of disaster. As Ferguson shows, governments must learn to become less bureaucratic if we are to avoid the impending doom of irreversible decline.

„Cum de curând s-au împlinit 140 de ani de la naşterea reginei Maria, mi-am spus că o carte despre povestea inimii ei ar fi cea mai potrivită declarație a admirației şi iubirii mele față de această desăvârşită româncă englezoaică, mare regină şi cuceritoare scriitoare. De ce a cerut regina ca inima să-i fie înmormântată în alt loc decât trupul? Care sunt simbolurile şi înțelesurile ultimei ei dorințe? Cum se vor fi petrecut toate acestea? Cartea de față nu epuizează nici pe departe istoricul şi semnificațiile ritualului funerar privitor la înhumarea inimii, nici universul cultural şi religios căreia Maria îi aparține şi nici sofisticata ei heraldică sufletească. Este doar o readucere în actualitate a modului ei de a privi oamenii şi lumea, cu încredere, curaj şi cu o poftă de viață inegalabile. Dacă epoca noastră mai are nevoie de modele – şi eu cred că are, acum mai mult ca oricând –, atunci nu există, în istoria României, un model mai puternic şi mai pasionant decât cel al reginei Maria.“ — TATIANA NICULESCU

„Aș fi fericit ca cititorul care va parcurge această carte să o închidă cu inima bătându-i de indignare și cu un «așa nu se mai poate».“ — ȘTEFAN LIICEANU

How the world broke—and how we can still save it The liberal world order that emerged after World War II—and expanded triumphantly following the Cold War—is unraveling. Multilateral cooperation is giving way to multipolar rivalry and conflict. Global norms are eroding. What comes next will define the rest of the century, so the search is on for a new global framework—a rebalancing of power. In The Triangle of Power, Finnish President Alexander Stubb argues that we are living through a hinge moment in history, akin to 1918, 1945, or 1989. A new international system is taking shape, driven by three major forces: the Global West, the Global East, and the Global South. At the center is the escalating competition between the United States and China, as both try to forge bilateral deals and regional alliances, but it is the Global South that will ultimately determine whether the future tilts toward cooperation or fragmentation.

Operatiunea Overlord, invazia Aliata a Europei, a inceput exact la cincisprezece minute dupa miezul noptii pe 6 iunie 1944 - in prima ora a unei zile care va fi cunoscuta pentru totdeauna ca Ziua Z. In acel moment cativa oameni anume alesi din Diviziile101 si 82 aeropurtate ale S.U.A au pasit in fara avionelor in lumina lunii, deasupra Normandiei. Cinci minute mai tarziu si la cincizeci de mile departare, un grup mic de oameni de la Divizia 6 aeropurtata britanica a sarit si el din avioane. Acestia erau deschizatorii de drumuri, oamenii care urmau sa lumineze zonele de lansare ale parasutistilor si ale planoarelor cu infanteristi care urmau sa-i urmeze in curand. Armatele aeropurtate Aliate au marcat cu exactitate limitele extreme ale campului de lupta din Normandia. Intre acestea si de-a lungul coastei franceze se intindeau cinci plaje de invazie: Utah, Omaha, Gold, Juno si Sword. In timpul orelor care precedau ivirea zorilor, in timp ce parasutistii luptau in hatisurile intunecate ale Normandiei, cea mai mare armada pe care lumea o cunoscuse vreodata, incepea sa se adune in dreptul acelor plaje - aproape cinci mii de nave transportand mai mult de doua sute de mii de soldati, marinari si garda de coasta. Incepand de la 6:30 dimineata, precedat de un bombardament masiv natal si aerian, cateva mii din acesti oameni au inaintat cu greu spre tarm in primul val al invaziei. Cartea aceasta nu este o naratiune cu caracter militar. Este povestea despre oameni: despre cei din fortele Aliate, despre inamicul cu care s-au lupatat si despre civilii, care au fost prinsi in confruntarea sangeroasa a Zilei Z - ziua in care batalia inceputa a pus capat jocului dement al lui Hitler de dominare a luminii.

Everyone is familiar with the story of D-Day and the triumphal liberation of France by the Allies: a barbaric enemy was defeated by Allied ingenuity, courage and overwhelming military force, helped by dreadful German command errors and the terrible state of Wehrmacht forces in the West - but is this all true? The Wehrmacht was hugely experienced, equipped with some of the best weaponry of the war and was holding its own in Italy and Russia at the time. Berlin knew the invasion was coming and had had years to prepare for it. So how did the Germans view the impending invasion and campaign, did they feel ready, what forces did they have and could they have done better? Previous histories have focused on the 'clash of the generals'; the battle between von Runstedt and Eisenhower, Montgomery and Rommel, but on the German side in particular this was a battle that would be fought by divisional and regimental commanders; the 'German D-Day colonels' upon whom the real business of trying to defeat the invasion fell - it was they and their men, outnumbered and outgunned, who somehow held Normandy for ten whole weeks against the greatest seaborne invasion force ever assembled, and occasionally even came close to defeating it. In the end they lost, and the majority of these unsung leaders ended up killed, wounded or captured in the fighting. As for their men, they ranged from élite Waffen-SS stormtroopers through to bewildered teenagers, old men, 'recycled' invalids and even anti-communist Eastern legions. Written from the 'other side' and told through the words of the veterans, this book is a revelation.

Can computers understand morality? Can they respect privacy? And what can we do to make AI safe and fair? The artificial intelligence revolution has begun. Today, there are self-driving cars on our streets, autonomous weapons in our armies, robot surgeons in our hospitals – and AI's presence in our lives will only increase. Some see this as the dawn of a new era in innovation and ease; others are alarmed by its destructive potential. But one thing is clear: this is a technology like no other, one that raises profound questions about the very definitions of human intelligence and morality. In Moral AI, world-renowned researchers in moral psychology, philosophy, and artificial intelligence – Jana Schaich Borg, Walter Sinnott-Armstrong and Vincent Conitzer – tackle these thorny issues head-on.

„S-a scris mult despre Maria Tănase, needificator. Melodrama, sentimentalismul, senzaționalismul ieftin au făcut neclară imaginea unui personaj intrat oricum în legendă. Stejărel Olaru ne oferă o cu totul altfel de carte, remarcabilă prin valoarea ei documentară și cuceritoare prin talentul literar cu care a fost scrisă. Știam că Stejărel Olaru este un istoric eminent, nu știam că este și un scriitor de elită. Am aflat acum. Este una dintre cele mai bune cărți apărute după 1989.” Alex. Ștefănescu „Stejărel Olaru, cu mult talent scriitoricesc, cu înclinație de «detective psihosocial», cu aplecare maniacală asupra detaliilor, este ca o umbră care în această carte a însoțit destinul cântăreței. Maria Tănase trebuie căutată în simbioza între ea, ca om și artist, și vremea ei. Că era slobodă la gură, dar și în comportament, cuceritoare ca prezență scenic și ca voce, cu un autentic chef de a trăi prin cântec, nativ charismatică, generoasă și iubitoare de oameni, dar și trădată de ei, opusul parvenitismului, de o simplitate uluitoare, este adevărat. Că și-a dorit cu ardoare să cânte ca o pasăre liberă, știind că mereu se va întoarce în colivia de unde a plecat și unde s-a născut, că această libertate i-a fost luată, veți afla din această carte, pentru că, da, Maria Tănase este o legendă.” Aurora Liiceanu

„Aşa ne-a fost dat: să trăim o epocă de răscruce. Fascinantă sau derutantă, în funcţie de percepţia şi gradul de adaptabilitate ale fiecărui individ. O istorie se încheie şi o alta prinde contur. Nu este sfârşitul lumii, dar e ceva ce oarecum îi seamănă: sfârşitul unei lumi. O lume apune şi se întrevăd, ca prin ceaţă, contururile nedesluşite ale unei lumi noi.“ „S-a întâmplat la un moment dat ceva ieşit din comun. Miracolul Occidentului. Ar fi putut să nu se întâmple? Cine poate şti? S-a ivit o civilizaţie altfel decât celelalte, care a împins omenirea pe drumul unde se află astăzi. Aroganţa Occidentului a fost pe măsură. În raport cu «ceilalţi», puterea lui a atins o cotă înspăimântătoare. Ne dăm seama astăzi că a fost doar o fază a istoriei. Dar a putut să pară – atât de mare ajunsese să fie distanţa – că e un dat fundamental al unei umanităţi ierarhizate.“ — LUCIAN BOIA