_2f6v7j.jpg&w=1280&q=75)
Creează-ți propria ta colecție
Salvează obiecte în propriile tale colecții
Urmărește obiectele
Marchează obiectele cu propriul status
Abonează-te
Primește actualizări când sunt adăugate obiecte noi
Aruncă un ochi și pe alte colecții care s-ar putea să-ți placă.
Sortează după

În manualele noastre de istorie, Eteria și Revoluția Greacă începută în Principate apar doar ca o simplă paranteză la mișcarea lui Tudor Vladimirescu. Iar aceasta din urmă, la rândul ei, este tratată mai degrabă prolix și confuz, deși, în mod paradoxal, figura celui care s-a visat domn al Țării Românești stă la loc de cinste în panteonul istoric național. Evenimentele anului 1821 sunt, astfel, unul dintre episoadele prea puțin cunoscute de pasionații de istorie de la noi, în pofida consecințelor pe care le au până azi: ele reprezintă mișcarea tectonică ce a pus spațiul românesc pe orbita modernității – momentul auroral al evoluției noastre europene. Tudor Dinu, bine-cunoscut prin explorările sale monografice în lumea fanariotă, a cercetat exhaustiv izvoarele istorice, atât românești, cât și grecești – majoritatea, inaccesibile istoricilor de la noi –, precum și sursele în alte limbi, și a trecut prin toate locurile care au fost martorele intrigilor, luptelor și masacrelor acelui an cumplit. A reușit astfel să contureze, la aniversarea a două veacuri de la mișcările revoluționare, o imagine unitară și credibilă, neviciată de agende naționaliste sau partizanate ideologice. Insurecția pandurului gorjean capătă acum un sens istoric, ca secvență a luptei de eliberare a grecilor și, într-o perspectivă mai largă, a popoarelor creștine din Balcani. Aducându-ne în fața ochilor, ca într-un vast platou cinematografic, sute de personaje și de întâmplări, Tudor Dinu recompune pentru prima dată epopeea eteristă, în care se împletesc tragicomicul, sordidul și cel mai autentic eroism.

In The Accidental Superpower, international strategist Peter Zeihan examines how the hard rules of geography are eroding the American commitment to free trade; how much of the planet is aging into a mass retirement that will enervate markets and capital supplies; and how, against all odds, it is the ever-ravenous American economy that – alone among the developed nations – is rapidly approaching energy independence. Combined, these factors are doing nothing less than overturning the global system and ushering in a new (dis)order. With a new "10 years later" epilogue for every chapter, comes an eye-opening assessment of American power and deglobalization in the bestselling tradition of The World is Flat and The Next 100 Years.

Amis ataca lacuna centrala a gandirii secolului XX: ingaduinta intelectualilor occidentali in fata comunismului sovietic. Intre inceputul foarte personal si sfarsitul in acelasi registru, Amis ne ofera probabil cele mai bune o suta de pagini scrise vreodata despre Stalin: Koba cel cumplit. Tatal autorului, Kingsley Amis, a fost un „tovaras de drum“ intre 1941 si 1956. Cel mai bun prieten al sau a fost Robert Conquest, a carui carte, Marea teroare, a fost depasita doar de Arhipelagul Gulag in violenta documentata fata de mitul URSS. Admirabila carte a lui Martin Amis exploreaza aceste doua extreme.

2019 a fost ultimul an bun al economiei mondiale. Vreme de generații, totul a fost mai repede, mai bun și mai ieftin. În cele din urmă, am ajuns în punctul în care aproape orice îți dorești îți poate fi trimis acasă în doar câteva zile – chiar ore. America a făcut totul posibil, dar acum America pare să-și fi pierdut interesul de a continua în același ritm. Lanțurile de aprovizionare globale sunt posibile doar cu protecția marinei SUA. Dolarul american susține energia internaționalizată și piețele financiare. Industriile complexe, inovative, au fost create pentru a satisface consumatorii americani. Politica americană de securitate a forțat națiunile în război să lase jos armele. Miliarde de oameni au fost hrăniți și educați pe măsură ce sistemul comercial condus de americani s-a răspândit pe tot globul. Toate acestea au fost artificiale. Toate acestea au fost temporare. Toate acestea reprezintă sfârșitul. În Sfârșitul lumii este doar începutul, autorul și strategul geopolitic Peter Zeihan desenează harta viitoarei lumi: o lume în care țările sau regiunile nu vor avea de ales și vor trebui să-și fabrice propriile bunuri, să își asigure hrana, să își obțină energia, să își ducă singure luptele și să facă toate acestea cu populații din ce în ce mai puțin numeroase și mai bătrâne. Lista țărilor care se descurcă în aceste condiții este mai scurtă decât ai crede. Ceea ce înseamnă că tot ce știm despre lumea noastră interconectată – de la cum manufacturăm produse la cum ne cultivăm alimentele, ținem aprinsă lumina, cum transportăm bunurile și până la modul în care plătim pentru ele – este pe cale să se schimbe. O lume se termină. O lume începe. Zeihan își poartă cititorii într-o călătorie edificatoare (și un pic înspăimântătoare) plină de previziuni, spirit și ireverența sa marcă înregistrată.

„Viktor Orbán este altceva decât un banal lider autoritar dintr-o mică țară europeană fără ieșire la mare. Îi urmăresc cariera politică și intelectuală încă din faza terminală a regimului Kádár. Părea să personifice un nou mod de a gândi politicul. Lucrurile au devenit însă tot mai complicate în cele două decenii de putinism și în relație directă cu trumpismul. Viktor Orbán este campionul și favoritul inamicilor societății deschise. Cartea lui Stefano Bottoni luminează resorturile politice și psihologice ale transfigurării premierului maghiar în adversar al valorilor și instituțiilor liberale. Excelent informată și riguros concepută, cartea trebuie citită de toți cei care vor să înțeleagă cum se naște și unde poate duce populismul etnocentric, xenofob, bigot și fascistoid.“

A defence of liberalism by the renowned political philosopher 'We need more thinkers as wise as Fukuyama digging their fingers into the soil of our predicament' The New York Times 'A brilliantly acute summary of the way some aspects of liberal thought have consumed themselves' Guardian 'One of the West's most interesting public intellectuals' Times 'Hard to think of a better case for liberal centrism' FT Liberalism - the comparatively mild-mannered sibling to the more ardent camps of nationalism and socialism - has never been so divisive as today. From Putin's populism, the Trump administration and autocratic rulers in democracies the world over, it has both thrived and failed under identity politics, authoritarianism, social media and a weakened free press the world over. Since its inception following the post-Reformation wars, liberalism has come under attack from conservatives and progressives alike, and today is dismissed by many as an 'obsolete doctrine'. In this brilliant and concise exposition, Francis Fukuyama sets out the cases for and against its classical premises: observing the rule of law, independence of judges, means over ends, and most of all, tolerance.

Scris în pandemie și predat la Gallimard în ianuarie 2021, Magul de la Kremlin este un roman în același timp documentar și vizionar, cu accente profetice, dorința de a sonda misterele Kremlinului și ale Rusiei, actuale și dintotdeauna, determinându-l pe autor să depășească granițele eseului pentru a apela la ficțiune și la forța imaginației, rodul acestei alchimii fiind nu numai un mare roman despre Rusia contemporană (de la declinul lui Elțîn, ascensiunea lui Putin, figurile oligarhilor, războiul din Cecenia, Jocurile Olimpice de la Soci până la criza ucraineană), ci și o extraordinară meditație despre putere, în universalitatea mecanismelor și a resorturilor ei.

Ce mai este real in aceasta lume in care fortele Axei au castigat cel de-Al Doilea Razboi Mondial? Poate doar romanul unui obscur autor de science fiction care, pierdut intr-o margine de America pacificata de japonezi, imagineaza o istorie paralela, in care aliatii au invins. Oracolul I Ching pare sa confirme fantezia sa si concluzia, uluitoare, se impune de la sine: intreaga lume este o nalucire populata de fantome! Dar nimic nu este atat de simplu pe cat pare...

Fake news. Alternative facts. Conspiracy theories. Misinformation is one of the defining problems of our age, and despite what we may think, we are all susceptible. So how and why does misinformation spread? And, more importantly, what can we do about it? Sander van der Linden, a Cambridge University professor and leading expert, takes us through the psychology of conspiratorial thinking and equips us with the tools needed to help stop the spread of misinformation once and for all.

The prestigious mental health experts who have contributed to the revised and updated version of The Dangerous Case of Donald Trump argue that their moral and civic "duty to warn" supersedes professional neutrality. Whatever affects him, affects the nation: From the trauma people have experienced under the Trump administration to the cult-like characteristics of his followers, he has created unprecedented mental health consequences across our nation and beyond. With eight new essays (about one hundred pages of new material), this edition will cover the dangerous ramifications of Trump's unnatural state.

Mișcarea Legionară este și astăzi o hârtie de turnesol a societății românești, astfel că o nouă cercetare, care ține cont de toate aspectele fenomenului, e binevenită. Istoricul Cristian Manolachi reușește performanța unei sinteze cuprinzătoare – de la contextul politic la ideologia mișcării, la bazele ei sociale, organizare, facțiuni și jocuri de putere –, adăugând o serie de întrebări și unghiuri noi de abordare. Cine au fost anonimii care au luptat în acest război civil ce cuprinsese societatea românească? Cine au fost victimele – evrei, români, oameni politici, studenți, comercianți, liberali sau carliști, țărăniști sau frați legionari din facțiuni adverse? Care a fost reacția autorităților? De ce nu și-a făcut justiția datoria aproape niciodată? Care era climatul opiniei publice? Cum arăta propaganda? Cum arăta frica? Dincolo de inventarul minuțios al crimelor Legiunii, care întrec în inventivitate macabră orice alt episod violent din istoria politică a României, cum a fost, de fapt, cu putință punerea în funcțiune a mecanismului crimelor? La aproape un secol de la înființarea Mișcării Legionare, ecourile acelei epoci sumbre sunt departe de a se fi stins. Mai mult decât o cercetare istorică, cartea lui Cristian Manolachi este o lecție și un avertisment.