Cărți interzise în România în perioada comunistă

Utopia si formele societale utopice sunt prezente frecvente in literatura lumii dintr-un motiv cat se poate de firesc: viata reala a cunoscut si traieste in vecinatatea sau in interiorul unor geometrii utopice. George Orwell este unul dintre scriitorii care a pus intr-o formula fictionala logica utopiei in penultimul sau roman, Ferma animalelor, publicat pentru intaia data la Londra, in 1945. Dincolo de mesajele de filosofie politica ale acestui mare roman alegoric, Ferma animalelor si-a conservat actualitatea literara mai ales prin lipsa de emfaza, prin mixul de ludic si tragic, prin fraza esopica si, in acelasi timp, atat de transparenta.

„Cine se opreste asupra receptarii Filosofiei lui Blaga de catre publicul larg romanesc in general si de catre anume interesati, cu deosebire, se va lovi de o serie de imponderabile, nu tocmai usor de inteles. Toti am ascultat si ne-am recunoscut in muzica lui George Enescu; toti l-am privit si poate chiar ne-am recunoscut printre aschiile de sub dalta lui Brancusi; multi dintre noi ne-am lasat fermecati de verbul poetului din Lancram! Putini dintre noi, poate chiar nimeni inca, nu a gasit rezervele de harnicie necesare pentru a-l urma pe Filosoful Blaga in vasta lui intreprindere de descifrare a misterelor lumii acesteia…” (George Piscoci-Danescu)

În această carte, Nicolae Lorga face, de fapt, o cronică a societății românești, realizând o poziționare în termeni istorici a marilor figuri de dinaintea Unirii lui Mihai Viteazul și până la abdicarea Regelui Carol al II-lea, în septembrie 1940. Oameni de stat, politicieni de la putere sau din opoziție, ofițeri, profesori, medici, avocați, magistrați, până la negustori, meșteri sau agricultori au fost apreciați de autor după măsura în care aceștia au contribuit la progresul țării sau, dimpotrivă, au știut să profite de la nivelul pozițiilor deținute. Nu lipsesc nici personalitățile străine care, prin demersurile lor, au influențat destinele patriei noastre sau au avut legături semnificative cu România.

…Primul volum al Vieții lui Adrian Zografi nu-i un roman, ci un început de autobiografie, adică Panait Istrati el însuși. În Casa Thuringer îl vedem, totodată, conducător sindicalist încarnat și, la urmă, un martor înduioșat de ruina armatorilor, împotriva cărora a luptat. El a văzut că bogaților ruinați nu le rămâne decât să moară. (…) În luptele feroce care divizează lumea, opera acestui muribund, care a visat atât și a suferit nu mai puțin, cade ca un fel de evanghelie a disperării”.

Orizontul social al schiţelor reunește în limitele sale cvasiunanimitatea păturilor urbane, de la reprezentanţii societăţii înalte până la cei mai umili locuitori ai periferiei. În centrul tabloului și bucurându-se de o largă atenţie figurează exponenţii stratului mijlociu, ai micii burghezii alcătuite îndeosebi din funcţionari publici. Aici condiţia de viaţă, nivelatoare prin excelenţă, estompează până la anulare trăsăturile individuale, accentuându-le în schimb pe ale grupului social. Stefan Cazimir

O investigație monumentală a sistemului sovietic de lagăre de muncă forțată, bazată pe mărturii și experiențe personale.

Memoriile cutremurătoare ale unui deținut politic român, care descriu experiența în închisorile comuniste și transformarea spirituală.

Povestea unui medic și poet rus în timpul Revoluției Ruse și Războiului Civil, un roman interzis în Uniunea Sovietică pentru individualismul său.

O descriere detaliată a unei singure zile din viața unui prizonier într-un lagăr de muncă forțată sovietic, dezvăluind brutalitatea și absurditatea sistemului.